Un studiu uriaș avertizează: alimentele ultra-procesate afectează fiecare organ și reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea globală

Alimentele ultra-procesate, consumate zilnic de miliarde de oameni, sunt asociate cu daune în toate marile sisteme ale corpului uman și cu un risc crescut pentru cel puțin o duzină de boli cronice, arată cel mai amplu set de cercetări realizat vreodată pe acest subiect. Concluziile, publicate în The Lancet, indică faptul că expansiunea rapidă a UPF la nivel mondial nu este doar un fenomen alimentar, ci un pericol iminent pentru sănătatea publică.

UPF-urile — produse industriale intens modificate, care includ arome artificiale, emulgatori, coloranți și ingrediente sintetice — înlocuiesc accelerat alimentele naturale în dietele populației globale. Studiul arată că în SUA și Marea Britanie, peste 50% din aportul caloric provine deja din astfel de produse, iar în rândul persoanelor tinere sau din medii defavorizate, procentul poate ajunge chiar la 80%.

Cele 104 studii analizate de experți au descoperit că dietele bogate în UPF sunt legate de:

• obezitate și sindrom metabolic,
• diabet de tip 2,
• boli cardiovasculare,
• depresie,
• expunere crescută la substanțe chimice și aditivi nocivi,
• mortalitate prematură.

Dintre studiile evaluate, 92 au raportat riscuri mai mari pentru cel puțin o boală cronică asociată consumului ridicat de UPF.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Potrivit profesorului Carlos Monteiro, cel care a creat sistemul de clasificare NOVA, rezultatele indică limpede că organismul uman nu este adaptat biologic pentru un astfel de tip de alimentație. El subliniază că UPF-urile sunt concepute deliberat pentru a fi extrem de palatabile, hipercalorice și să înlocuiască treptat mesele tradiționale, având drept unic obiectiv creșterea profitului marilor corporații alimentare.

Corporațiile alimentează explozia globală a consumului de UPF

Studiul arată fără echivoc că principalele motoare ale consumului de alimente ultra-procesate sunt strategiile agresive ale giganților din industria alimentară. Aceste companii:

• investesc masiv în marketing, inclusiv țintind copiii;
• influențează dezbaterile științifice prin finanțări și parteneriate opace;
• blochează inițiativele de reglementare în sănătate publică prin lobby politic;
• promovează produse substitute „mai sănătoase”, dar care rămân UPF, evitând astfel reglementări stricte.

Autorii studiului compară situația cu începuturile luptei împotriva industriei tutunului: o amenințare clară pentru sănătate, dar puternic protejată la nivel politic și economic.

În ciuda criticilor legate de definirea categoriilor de procesare, cercetătorii subliniază că dovezile actuale sunt suficient de solide pentru a justifica măsuri urgente. Amânarea acțiunilor sub pretextul necesității altor studii echivalează — susțin specialiștii — cu ignorarea unui pericol deja vizibil.

Ce măsuri propun cercetătorii pentru reducerea consumului de alimente ultra-procesate

Cel de-al doilea și al treilea articol din seria publicată de The Lancet conturează câteva direcții de acțiune menite să reducă impactul UPF asupra sănătății publice:

• Etichetare clară, inclusiv menționarea ingredientelor care indică procesare intensă (emulgatori, stabilizatori, îndulcitori artificiali etc.).
• Restricții de marketing, mai ales în ceea ce privește reclamele adresate copiilor.
• Limitarea vânzărilor de UPF în instituții publice: școli, spitale, cantine.
• Reglementarea spațiilor din supermarketuri, pentru a reduce expunerea consumatorilor la produse ultra-procesate.
• Politici alimentare naționale, precum programul din Brazilia, care a eliminat majoritatea UPF din școli și va obliga ca 90% din alimentele servite să fie proaspete sau minim procesate începând cu 2026.

Deși unii cercetători independenți cer mai multe studii clinice pe termen lung pentru a demonstra cauzalitatea și nu doar asocierea, majoritatea experților sunt de acord că riscurile identificate sunt suficient de clare pentru a justifica intervenții rapide.

Creșterea consumului de alimente ultra-procesate nu mai este doar o chestiune de preferințe culinare — reprezintă o schimbare profundă în modul în care mâncăm, cu efecte masive asupra sănătății umane. Iar dacă aceste produse continuă să înlocuiască rapid alimentele reale în dietele zilnice, efectele pentru generațiile viitoare ar putea fi devastatoare.