Un singur suc pe zi, chiar și „fără zahăr”, asociat cu risc mai mare de boală hepatică, arată un studiu amplu

Un nou studiu prezentat la United European Gastroenterology (UEG) Week, la Berlin, susține că atât sucurile cu zahăr, cât și cele „diet”/îndulcite artificial sunt asociate cu un risc crescut de boală hepatică metabolică (MASLD), chiar și la consum moderat — aproximativ o doză pe zi. În analiza pe termen lung a peste 120.000 de adulți din Marea Britanie, riscul estimat de MASLD a fost cu ~50% mai mare pentru băuturile cu zahăr și cu ~60% mai mare pentru variantele „fără zahăr”, iar consumul de băuturi îndulcite artificial a fost corelat și cu un risc mai mare de deces de cauză hepatică.

Ce au analizat cercetătorii și ce au descoperit

Lucrarea, condusă de Lihe Liu și colegii săi, a urmărit 123.788 de participanți fără boli hepatice la momentul inițial, pe o durată mediană de aproximativ 10 ani. Consumul de băuturi a fost monitorizat prin chestionare alimentare repetate de 24 de ore. În acest interval, peste o mie de participanți au dezvoltat MASLD, iar peste o sută au decedat din cauze legate de ficat, autorii raportând asocieri semnificative între aportul zilnic de ~1 doză (≈330 ml) de sucuri și riscul de MASLD: +50% pentru băuturi îndulcite cu zahăr și +60% pentru băuturi cu îndulcitori, alături de o asociere suplimentară între băuturile „diet” și mortalitatea hepatică.

Explicațiile propuse includ că băuturile cu zahăr produc vârfuri rapide ale glicemiei și insulinei, favorizează creșterea în greutate și cresc acidul uric — toate contribuind la acumularea de grăsime în ficat. În cazul celor „fără zahăr”, mecanismele suspectate vizează modificarea microbiomului intestinal, perturbarea sațietății, amplificarea preferinței pentru gustul dulce și stimularea secreției de insulină. În ambele situații, autorii recomandă înlocuirea sucurilor cu apă sau alternative neîndulcite, notează Euronews.

Ce este MASLD și de ce contează

MASLD (metabolic dysfunction–associated steatotic liver disease), cunoscută în trecut drept „ficat gras non-alcoolic”, descrie acumularea excesivă de grăsime în ficat, cu posibile inflamație (hepatită), durere, oboseală și scăderea apetitului. Boala este în creștere la nivel global și se leagă frecvent de sindromul metabolic, afectând riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și afectare renală. Estimările recente situează prevalența la câteva zeci de procente din populația adultă, ceea ce transformă MASLD într-o problemă majoră de sănătate publică.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Un mesaj important al autorilor este că băuturile „diet” nu sunt în mod necesar o alternativă benignă. Citatul-cheie al cercetătorului principal, Lihe Liu — că o singură doză pe zi de băutură îndulcită artificial este asociată cu un risc mai mare — contrazice percepția curentă despre „zero calorii = fără consecințe”.

Cât de solide sunt concluziile și care sunt limitele

Studiul este observațional și se bazează pe chestionare alimentare repetate, ceea ce înseamnă că poate identifica asocieri, nu cauzalitate directă. Auto-raportarea dietei aduce riscul de erori, iar lipsa detaliilor despre tipurile specifice de îndulcitori limitează interpretarea mecanistică. În plus, prezentarea la un congres științific precede, de regulă, publicarea într-un jurnal cu peer-review, etapă care poate confirma, nuanța sau corecta estimările inițiale. Cu toate acestea, concordanța între mai multe rezumate și comunicate independente întărește relevanța semnalului: ambele categorii de sucuri sunt asociate cu risc crescut pentru ficat.

Pentru public, concluzia practică rămâne prudentă și ușor de aplicat: dacă obișnuiești să bei zilnic sucuri — cu zahăr sau „fără” — redu frecvența și cantitatea, ori înlocuiește-le treptat cu apă, cafea/ceai neîndulcite sau apă minerală. Autorii subliniază că apa „eliberează” metabolismul de o sarcină suplimentară și ajută la prevenirea acumulării de grăsime în ficat.

Ce poți face acum, concret

Dacă bei zilnic o doză de suc, încearcă o „săptămână de apă” și observă cum te simți; păstrează sucurile ca excepție, nu ca rutină. Mută accentul spre hidratare simplă și mese echilibrate, cu proteine de calitate, fibre și grăsimi sănătoase — acestea stabilizează pofta de dulce și reduc nevoia de băuturi intens aromate. Pentru cei care caută „efectul de bule”, apa carbogazoasă fără adaosuri poate satisface componenta senzorială fără aport de zahăr/îndulcitori.

Dacă ai factori de risc metabolic (suprapondere, tensiune, glicemie crescută), discută cu medicul de familie despre un set minimal de analize (profil metabolic, transaminaze) și, la nevoie, despre ecografie hepatică. Intervențiile timpurii — scădere ponderală moderată, mișcare constantă, gestionarea somnului — au efecte notabile asupra steatozei și pot inversa tendința. Studiul actual nu stabilește cauzalitate, dar oferă încă un motiv pentru a „curăța” lista de băuturi, subliniază Medical News Today.

În esență, mesajul nu este alarmist, ci pragmatic: „diet” nu înseamnă neapărat „inofensiv” pentru ficat, iar un obicei aparent mic — o doză pe zi — se poate vedea în timp în biomarkerii hepatici și în riscurile asociate. Iar soluția cu cel mai bun raport risc–beneficiu rămâne cea mai simplă: apă.