Un român stabilit în Suedia, uimit de preţurile din supermarketurile româneşti. Produsele care sunt mai scumpe la noi
Tot mai mulți români care trăiesc în străinătate sunt uimiți atunci când se întorc acasă și descoperă cât de mult au crescut prețurile. În timp ce în Vest veniturile permit un trai decent, în România, mulți se întreabă cum reușesc oamenii să facă față scumpirilor tot mai accentuate. Un român stabilit de jumătate de secol în Suedia a povestit cât de surprins este de costurile din supermarketurile românești, pe care le consideră chiar mai mari decât cele din nordul Europei.
Românii din diaspora, surprinși de scumpirile din țară
Mihai Cojocaru, un român care locuiește de 50 de ani în Suedia, revine periodic în țară pentru a-și vizita familia. De fiecare dată, spune că găsește prețurile tot mai mari și că diferențele față de Scandinavia s-au estompat aproape complet.
„Am venit alaltăieri din Suedia şi preţurile sunt aproape la fel sau mai mari. Deci aţi atins Vestul. Salariile la noi sunt mai mari şi totuşi nu ştiu cum are lumea posibilitatea să trăiască cu preţurile acestea”, a declarat Mihai Cojocaru la Observator News.
Românul nu este singurul care observă această discrepanță. Mulți dintre cei care vin în vacanță acasă susțin că, în unele cazuri, produsele de bază din România au devenit mai scumpe decât în țări precum Franța.
„Câteva produse sunt mai scumpe aici ca în Franţa. Ouă, unt, produse de bază”, a afirmat un alt român plecat în străinătate.
Inflația lovește din nou: prețurile alimentelor cresc continuu
Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică confirmă ceea ce consumatorii simt zilnic în portofel. Rata inflației a crescut ușor în luna septembrie, apropiindu-se din nou de pragul de 10%. Produsele alimentare sunt, în medie, mai scumpe cu aproape 8% față de anul trecut.
Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la fructele proaspete, urmate de lapte, pâine și ouă.
„Laptele s-a scumpit cu 11 procente, pâinea cu 9%, la fel şi ouăle, iar pentru carnea de pui plătim mai mult cu 8 procente. Cum se traduc aceste cifre în preţurile finale? Fiecare creşte cu cel puţin câţiva lei”, a explicat Mădălina Chiţac, reporter Observator.
Aceste majorări se simt din plin la casele de marcat, iar puterea de cumpărare a românilor este din ce în ce mai redusă.
Energia, mai scumpă cu 70% față de anul trecut
Printre cauzele principale ale scumpirilor se numără taxele și eliminarea plafonării la energie. Efectele sunt vizibile imediat în facturi: curentul electric costă acum cu aproape 70% mai mult decât în 2024.
„Am plătit pentru 70 de Kwh 140 de lei. Înainte plăteam 60-70 de lei. S-au dublat”, a povestit o persoană care a resimțit puternic creșterea.
Această evoluție a prețurilor la energie are un impact direct asupra tuturor sectoarelor economice, de la transport până la producția alimentară, generând un efect de domino care se reflectă în costurile finale pentru consumatori.
Salariile cresc lent, mult sub ritmul inflației
În timp ce costurile continuă să urce, veniturile românilor nu țin pasul. Potrivit datelor oficiale, salariul mediu net a crescut în luna august cu doar 4,4%, ajungând la 5.387 de lei.
„Vedem o temperare a dinamicii salariilor, semnificativă în sectorul bugetar. Cred că în sectorul privat este mult mai accentuată această stagnare a salariilor”, a explicat profesorul de economie Cristian Păun.
Diferența dintre creșterea veniturilor și avansul inflației face ca puterea de cumpărare să scadă constant, ceea ce duce la o presiune suplimentară asupra familiilor.
Perspectivele nu sunt optimiste: inflația ar putea depăși din nou 10%
Specialiștii avertizează că scumpirile nu s-au încheiat.
„Mă aştept la o creştere uşoară de preţuri, în perioada următoare, mai ales că există o presiune de creştere a preţurilor din zona de energie”, a precizat Cristian Păun.
Conform estimărilor Băncii Naționale a României, inflația ar putea depăși pragul de 10% în lunile următoare. Abia din 2026 este așteptată o scădere reală și constantă a prețurilor. Până atunci, românii continuă să suporte costurile unei economii tot mai împovărătoare, în care salariile nu mai pot acoperi ritmul alert al scumpirilor.