17 nov. 2025 | 16:28

Un „Pompei al Daciei” iese la lumină: descoperirea care poate rescrie istoria antică a României

ȘTIINȚĂ
Share
Un „Pompei al Daciei” iese la lumină: descoperirea care poate rescrie istoria antică a României
Ce au găsit arheologii și de ce descoperirea este atât de importantă - Vestigiile descoperite la Alba Iulia au potențialul de accedere în patrimoniul universal UNESCO. FOTO: Radu Ota/Facebook

La Alba Iulia, arheologii Muzeului Național al Unirii au scos la suprafață o descoperire impresionantă: ruinele unui oraș antic excepțional de bine conservat, ascuns sub pământ de aproape două milenii. Specialiștii îl numesc deja „un Pompei al provinciei Dacia”, datorită felului în care clădirile, străzile și obiectele au fost protejate de timp într-un mod rar întâlnit în regiune. Concluziile preliminare indică un sit cu potențial de a deveni parte din patrimoniul mondial UNESCO, un statut rezervat locurilor cu relevanță istorică și arheologică remarcabilă.

Această revelație vine în urma unor săpături sistematice efectuate în apropierea castrului roman de la Apulum, unul dintre cele mai importante centre militare din Dacia romană. Deși zona a fost studiată intens în ultimul secol, nimeni nu se aștepta ca sub nivelul actual al solului să existe o așezare urbană atât de complexă, posibil un cartier civil sau chiar un nucleu economic legat direct de activitatea legiunilor.

În cadrul săpăturilor, echipele au identificat structuri arhitecturale de o calitate surprinzătoare: străzi pavate, fundații de clădiri realizate cu tehnici romane avansate, sisteme de drenaj și spații de depozitare. Toate acestea indică o așezare urbană bine organizată, cu o economie funcțională și cu un nivel de dezvoltare urbanistică mult peste ceea ce se credea că exista în zonă.

Arheologii au descoperit și obiecte de uz cotidian – ceramică fină, unelte metalice, elemente de podoabă și fragmente de frescă – care sugerează că orașul avea un nivel de confort comparabil cu alte centre romane ale imperiului. Descoperirile sunt atât de bine conservate încât par „înghețate în timp”, ceea ce a inspirat comparația cu orașul Pompei, acoperit brusc de cenușa vulcanului Vezuviu.

Deși la Alba Iulia nu a existat un eveniment catastrofal similar, depunerile succesive de pământ, posibile inundații sau prăbușirea clădirilor în timpul unei perioade de declin au creat condiții ideale pentru conservare. Straturile care au acoperit orașul au protejat structurile și obiectele de intervenția factorilor externi, menținând un nivel arheologic de excepție.

Un potențial candidat pentru UNESCO și o oportunitate istorică pentru România

Situl descoperit are toate șansele să devină, în anii următori, un punct de interes internațional. Specialiștii consideră că, odată finalizată cercetarea și confirmată extinderea așezării, ruinele ar putea fi incluse în dosarul pentru obținerea statutului de patrimoniu UNESCO. Un astfel de statut ar pune Alba Iulia pe harta celor mai importante descoperiri romane din Europa.

Orașul antic descoperit poate redefini și înțelegerea vieții din provincia Dacia. Până acum, se credea că zonele civile din jurul castrului Apulum erau limitate și fragmentate. Noile descoperiri arată opusul: existau cartiere bine dezvoltate, activități comerciale stabile și o populație diversă care trăia în apropierea legiunilor. Situl poate oferi răspunsuri esențiale despre cum s-a făcut romanizarea, cum s-au integrat comunitățile dacice în structura administrativă romană și cum arăta viața cotidiană într-o provincie aflată la marginea imperiului.

În plus, descoperirea are o importanță majoră pentru studiul urbanismului roman. Structurile identificate indică o planificare atentă, o economie activă și un nivel de confort remarcabil, ceea ce contrazice percepțiile tradiționale despre așezările provinciale.

Ce urmează pentru situl descoperit și cum poate transforma Alba Iulia

Arheologii cred, conform Antena3, că abia au descoperit „vârful aisbergului”. Săpăturile vor continua în anii următori, iar tehnologiile moderne – scanări geofizice, analize 3D, datări de înaltă precizie – vor ajuta la reconstruirea digitală a orașului antic. Dacă dimensiunea estimată se confirmă, situl ar putea deveni unul dintre cele mai importante puncte arheologice ale României, comparabil cu Sarmizegetusa Regia sau Tropaeum Traiani.

Autoritățile locale și Muzeul Național al Unirii au deja în vedere posibilitatea amenajării unui parc arheologic deschis publicului, care ar pune în valoare ruinele într-un mod accesibil și educativ. Acest lucru ar putea transforma Alba Iulia într-o destinație turistică majoră, atrăgând vizitatori interesați de istorie, arheologie și patrimoniu cultural.

Descoperirea ridică și întrebări interesante despre interacțiunea dintre civilizațiile dacică și romană. Obiectele și structurile găsite pot dezvălui nu doar stilul de viață roman, ci și elemente ale populației locale, care ar fi putut contribui la dezvoltarea orașului. Așezarea descoperită devine astfel o fereastră rară către un moment esențial al istoriei României.

Descoperirea de la Alba Iulia nu este doar o revelație arheologică, ci un eveniment cultural și științific cu potențial uriaș. Un „Pompei al Daciei” care iese la lumină după două milenii poate schimba felul în care privim istoria antică a regiunii și poate deschide un nou capitol în protejarea și valorificarea patrimoniului românesc. În fața unei asemenea comori, fiecare nouă săpătură devine o pagină rescrisă a istoriei.