Un nou studiu leagă din nou infecțiile virale de boala Alzheimer: peste 500.000 de dosare medicale analizate

O amplă analiză medicală realizată pe mai mult de 500.000 de dosare de pacienți a descoperit legături semnificative între infecțiile virale severe și bolile neurodegenerative, precum Alzheimer, Parkinson sau scleroza laterală amiotrofică (ALS). Studiul, publicat în prestigioasa revistă Neuron, adaugă dovezi solide la ipoteza tot mai acceptată că unele virusuri pot declanșa, direct sau indirect, procese inflamatorii de lungă durată care duc la deteriorarea creierului.

Cercetarea a fost coordonată de o echipă internațională condusă de Michael Nalls și Andrew Singleton, neurogeneticieni ai National Institute on Aging din Statele Unite, și a folosit o abordare de tip „big data” pentru a descoperi modele comune între infecțiile virale și debutul bolilor neurodegenerative.

Potrivit studiului, persoanele care au suferit de encefalită virală – o formă gravă de inflamație a creierului – prezintă un risc de 31 de ori mai mare de a dezvolta boala Alzheimer comparativ cu populația generală. Statistic, din fiecare 406 cazuri de encefalită virală, 24 de pacienți au fost diagnosticați ulterior cu Alzheimer, adică aproape 6%.

Dar encefalita nu este singura infecție implicată. Cercetătorii au descoperit că și pneumonia severă provocată de gripă poate crește riscul de apariție a demenței, Parkinsonului și ALS, în timp ce infecțiile intestinale, meningita virală sau virusul varicelo-zosterian (responsabil de varicelă și zona zoster) au fost asociate cu o creștere a probabilității de a dezvolta diverse forme de neurodegenerare.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

„Efectele unei infecții virale asupra creierului pot dura până la 15 ani”, se arată în raport. Cercetătorii au subliniat că niciun virus nu a avut efect protector – toate au fost asociate cu o formă de risc crescut.

Un detaliu important este că aproximativ 80% dintre virusurile implicate sunt considerate neurotrope — adică pot traversa bariera hemato-encefalică, pătrunzând direct în țesutul cerebral. Acolo, ele pot declanșa inflamații cronice, microleziuni și procese imune care, în timp, favorizează acumularea de plăci de amiloid și degenerarea neuronilor – două semne definitorii ale bolii Alzheimer.

Vaccinurile, o posibilă armă de prevenție

Unul dintre cele mai încurajatoare aspecte ale studiului este că unele dintre aceste virusuri sunt prevenibile prin vaccinare. Cercetătorii notează că există deja vaccinuri eficiente împotriva gripei, pneumoniei și zonei zoster, iar acestea pot reduce nu doar riscul de complicații imediate, ci și pe cel al bolilor neurodegenerative pe termen lung.

„Deși vaccinurile nu previn toate cazurile de boală, ele reduc semnificativ ratele de spitalizare”, au scris autorii în articol. „Aceste date sugerează că vaccinarea ar putea reduce riscul de dezvoltare a bolilor neurodegenerative, oferind o protecție indirectă creierului.”

Această concluzie este susținută de cercetări anterioare. În 2022, un alt studiu de amploare, realizat pe 10 milioane de persoane, a arătat că virusul Epstein-Barr crește de 32 de ori riscul de scleroză multiplă. „După ce am citit acel studiu, ne-am dat seama că oamenii de știință caută de ani de zile legături între virusuri și boli neurodegenerative — dar separat, câte una”, a explicat Michael Nalls. „Așa că am decis să folosim o abordare complet nouă, bazată pe analiza masivă a datelor medicale.”

Folosind registrele electronice din Finlanda și Marea Britanie, echipa a analizat mai întâi 35.000 de pacienți cu șase tipuri de boli neurodegenerative, comparându-i cu 310.000 de persoane sănătoase. Ulterior, cercetarea a fost extinsă la peste 100.000 de fișe medicale din UK Biobank, unde s-au confirmat 22 de corelații puternice între infecțiile virale și bolile creierului.

Inflamația cronică, legătura comună a tuturor bolilor

Chiar dacă studiul nu demonstrează o relație cauzală directă — adică virusurile nu sunt neapărat cauza unică a Alzheimerului sau Parkinsonului — rezultatele indică o legătură consistentă între infecțiile severe și declanșarea inflamației cronice în sistemul nervos.

„Bolile neurodegenerative sunt printre cele mai greu de tratat afecțiuni, cu numeroși factori de risc și puține opțiuni terapeutice eficiente”, a subliniat Andrew Singleton, coautor al studiului și director al Centrului pentru Alzheimer și Boli Înrudite. „Rezultatele noastre susțin ideea că infecțiile virale și inflamațiile asociate pot fi factori de risc comuni – și, posibil, evitabili.”

Această perspectivă schimbă modul în care cercetătorii privesc originea bolilor degenerative. În loc să fie cauzate exclusiv de factori genetici sau de vârstă, ele pot apărea ca urmări întârziate ale unor infecții virale, uneori petrecute cu decenii înainte de apariția simptomelor cognitive.

Pentru specialiști, următorul pas va fi să investigheze mecanismele moleculare prin care virusurile afectează neuronii și să stabilească dacă vaccinarea sistematică poate reduce riscul pe termen lung.

Până atunci, mesajul este clar: protejarea împotriva virusurilor comune nu înseamnă doar prevenirea unei gripe sau a unei pneumonii, ci și o potențială investiție în sănătatea creierului pe termen lung.

„Dacă un simplu vaccin antigripal poate scădea chiar și cu un procent mic riscul de Alzheimer,” concluzionează autorii, „atunci nu vorbim doar despre prevenție medicală, ci despre schimbarea paradigmei în sănătatea publică.”