Un nou Război Rece va cuprinde Europa, indiferent ce se întâmplă în Ucraina, avertizează rivalul lui Vladimir Putin

Europa trebuie să se pregătească pentru o confruntare de durată cu Rusia lui Vladimir Putin, chiar dacă războiul din Ucraina s-ar opri sau ar îngheța pe linia frontului actual. Avertismentul vine de la unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai Kremlinului, fostul oligarh și critic al lui Putin, Mihail Hodorkovski, care spune că regimul de la Moscova este setat pe o logică imperialistă și militaristă ce nu va dispărea în câțiva ani. În viziunea lui, Occidentul nu mai trebuie să spere la „revenirea la normal”, ci să se organizeze pentru o nouă formă de Război Rece care ar putea dura cel puțin un deceniu, notează Politico.

Un conflict lung, nu o criză trecătoare

Hodorkovski a explicat că indiferent cum se va încheia agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei – cu o pace negociată, cu un front înghețat sau cu pierderi militare limitate pentru Moscova – relația Rusia-Occident intră într-o fază de confruntare structurală. În termenii lui, Rusia va rămâne o amenințare atât timp cât Kremlinul va crede că poate intimida sau dezbina Europa. De aceea, spune el, singurul factor de descurajare real pe termen scurt și mediu este ca Putin să fie convins că NATO și UE au o capacitate militară credibilă și disponibilitatea de a o folosi dacă sunt atacate state membre.

El mai susține că fereastra în care regimul Putin putea fi zdruncinat cu adevărat a fost chiar la începutul invaziei din Ucraina, în primii doi ani, când o înfrângere militară clară ar fi putut slăbi autoritatea liderului de la Kremlin. Cum acel moment a trecut, Rusia intră într-o perioadă de „stabilizare autoritară”, în care regimul își consolidează narațiunea despre „Occidentul ostil” și își reorientează economia spre susținerea industriei de război. Asta obligă Europa să-și regândească apărarea, reziliența energetică și măsurile împotriva războiului hibrid.

Mihail Hodorkovski. (AFP/Getty Images)

Sancțiunile nu au doborât Kremlinul

Criticul lui Putin a fost și realist în privința sancțiunilor: ele apasă pe economia rusă, dar nu sunt „dramatic distructive” pentru regim. Rusia încă poate finanța războiul, își poate repara infrastructura energetică lovită de drone ucrainene și își poate reface stocurile militare prin importuri ocolite sau prin producție internă. Hodorkovski a dat chiar un exemplu: o rafinărie din Siberia are o suprafață de ordinul miilor de hectare, iar o lovitură de dronă, oricât de precisă, afectează doar o suprafață foarte mică. Cu alte cuvinte, aceste lovituri deranjează, dar nu paralizează.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

De aceea, el consideră că europenii nu trebuie să își facă iluzii că doar cu sancțiuni și cu lovituri punctuale asupra economiei ruse vor obține o schimbare de regim la Moscova. Mai degrabă, trebuie să se pregătească pentru un scenariu de uzură: Rusia atacă prin spionaj, dezinformare, presiuni energetice, atentate sau sabotaje, iar Europa răspunde prin consolidarea serviciilor de informații, a apărării cibernetice și a posturii militare pe flancul estic.

Un regim care se teme de opoziția din exil

Avertismentul lui Hodorkovski vine și pe fondul presiunilor sporite ale autorităților ruse asupra opoziției din exil. Moscova a deschis un nou dosar penal împotriva lui și a altor opozanți, acuzându-i de „activități teroriste” și încercând să le submineze credibilitatea în fața statelor europene. Faptul că regimul reacționează atât de dur la ideea unei „platforme de dialog” între Europa și opoziția rusă arată, spune el, că Putin se teme de orice formă de legitimare externă a vocilor anti-război.

În același timp, Hodorkovski a admis că transformarea profundă a societății ruse va dura mult mai mult decât schimbarea de la vârf. Narațiunea imperialistă, ideea că Rusia e „încercuită de dușmani” și reflexul militarist sunt, în opinia lui, atât de bine cimentate încât „generația mea nu va apuca să vadă o Rusie complet normalizată”. Chiar și o eventuală plecare a lui Putin – el a remarcat ironic tradiția dictaturilor rusești de a se termina pe la 70–80 de ani – nu ar șterge automat această cultură politică.