Un bărbat spune că și-ar fi dorit să nu-și fi cercetat niciodată originile după ce un test ADN i-a dat viata peste cap
Uneori, un cadou menit să aline o pierdere scoate la iveală adevăruri pentru care nimeni nu e pregătit. Când un test ADN promite povești cu eroi și rude uitate, realitatea poate aduce și revelații dureroase, întrebări fără răspuns și relații fragilizate. Poveștile unui bărbat și ale unei femei din Marea Britanie arată cât de subțire e linia dintre bucuria regăsirii și șocul descoperirii, dar și cât de important este sprijinul potrivit înainte de a porni, cu inima deschisă, în căutarea originilor.
După moartea tatălui său, în 2022, John, un bărbat de 60 de ani din East Sussex, a primit de Crăciun, din partea soției, un kit de testare ADN pentru genealogie. Cadoul, gândit ca un gest de consolare, i-a schimbat însă viața în direcții pe care nu și le-ar fi imaginat. Rezultatul a dezvăluit că bărbatul pe care îl crezuse toată viața tatăl său nu era, de fapt, părintele biologic. John a aflat că este fiul unui prieten al familiei. „Am fost devastat”, a mărturisit el. „Mi-a răsturnat complet tot ce credeam că știu.”
Pe cât de dureros, pe atât de complicat, adevărul a venit și cu o senzație „dureroasă” de ușurare: părinții implicați au murit, astfel că John a fost scutit de „conversații dificile”. În același timp, a rămas cu sentimentul că „nu mai are de la cine să primească răspunsuri”. „Mama ar fi fost o jucătoare de poker extraordinară, a ținut sentimentele bine ascunse 50 de ani”, spune el pentru BBC. „Nimeni nu bănuia nimic.”
Șocul dezvăluirii și consecințele în familie
Pentru John, impactul emoțional a continuat și după aflarea rezultatului: frații vitregi descoperiți recent au refuzat, în mare parte, să discute cu el, iar unul dintre ei a devenit chiar ostil atunci când a fost abordat. O excepție a fost o rudă care i-a furnizat istoric medical. În rest, tăcere. Bărbatul a apelat la consiliere psihologică, mărturisind că s-a perceput o vreme ca un „secret murdar”, dar spune că acum a ajuns la o formă de împăcare cu situația.
Experiența l-a făcut să privească critic felul în care programele TV și companiile de genealogie „romantizează” căutarea originilor, promovând ideea că „fiecare deznodământ este bun” și că vei descoperi mereu „eroi de război sau o sufragetă”. Realitatea, spune el, poate fi mult mai dură. John afirmă că a auzit despre cazuri în care oamenii au descoperit că s-au născut în urma unor violuri, a unor relații de incest și „tot felul de povești de groază”. În opinia sa, testele ADN ar trebui să avertizeze mai clar asupra riscurilor emoționale pe care le implică. „Azi ești avertizat câți miligrame de sare are baconul tău… dar oamenilor li se poate da peste cap toată viața și sănătatea mentală”, spune el.
Reîntâlniri emoționante, finaluri imprevizibile
Nu toate traseele duc însă spre rupturi definitive. Chrissie, din Surrey, s-a reunit cu sora ei, Jennifer, dată forțat spre adopție, după 74 de ani. Reîntâlnirea a fost posibilă datorită fiicei ei, Kelly, care a urmărit firele genealogice și a aranjat mai întâi o discuție telefonică. „A fost atât de ireal”, povestește Chrissie. „Am vorbit ca și cum ne-am fi știut de o viață.” A urmat o întâlnire surpriză, încărcată de emoție. „Stăteam și ne priveam. Doamne, era ca și cum m-aș fi uitat la geamănul meu.”
Totuși, nici această poveste nu s-a încheiat fără o răsucire dureroasă. Deși timpul petrecut împreună a fost „minunat”, Chrissie spune că Jennifer a decis ulterior să rupă legătura, pentru că viețile lor erau „prea diferite”. „Viața nu e mereu un pat de flori”, a mărturisit Chrissie, adăugând însă că rămâne recunoscătoare: „Am vrut să știu dacă este în viață, dacă are familie și cum este… asta nu-mi poate lua nimeni.” Pentru ea, a fost „un final fericit, cu o ușoară notă tristă”.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2023/11/test-ADN.jpg)
Teste ADN.
„Să știi” sau „să nu știi”? Avertismente și sprijin înainte de a începe
Dincolo de poveștile individuale, specialiștii subliniază că trasarea arborelui genealogic poate fi „foarte, foarte complicată”, pentru că „secretele de familie sunt îngropate extrem de adânc”. În experiența sa, Mike Hancock, coordonator național la PAC-UK, o organizație care sprijină familiile adoptive, spune că majoritatea oamenilor consideră, în cele din urmă, că e mai bine să știi decât să nu știi — chiar și atunci când drumurile duc spre lucruri greu de dus. „Totuși, este tulburător”, avertizează el.
Recomandarea sa este ca oamenii să caute sprijin înainte de a porni: prieteni, rude, organizații profesionale. O altă precauție utilă: primele mesaje către rudele descoperite recent ar fi bine să fie transmise printr-un intermediar, nu direct, pentru a evita șocul unei abordări bruște. În plus, chiar dacă kiturile de testare ADN includ avertismente privind potențiale consecințe majore — la achiziție sau la accesarea rezultatelor —, există voci care solicită ca aceste avertismente să fie îmbunătățite și făcute mai vizibile.
Între adevăr și echilibru personal
Poveștile lui John și Chrissie arată aceeași tensiune: dorința de a cunoaște adevărul și nevoia de a proteja echilibrul personal. Pentru unii, rezultatele aduc închidere, pentru alții deschid răni vechi sau creează altele noi. John a ales să ceară ajutor și să-și reconstruiască identitatea în lumina noilor date. Chrissie a trăit o bucurie intensă, umbrită însă de distanțele dintre două vieți foarte diferite.
Înainte de a porni pe acest drum, merită reținute câteva realități simple desprinse din aceste experiențe: finalul nu este garantat „fericit”, rudele pot reacționa imprevizibil, iar întrebările ridicate de un test pot să nu primească niciodată răspuns. Chiar și așa, pentru mulți, adevărul — oricât de greu — rămâne mai valoros decât necunoașterea.