UE vrea ca fiecare cetățean să aibă provizii pentru 72 de ore. Ce ar trebui să conțină kitul de supraviețuire de 3 zile

Într-un context marcat de instabilitate – de la războaie și atacuri cibernetice până la catastrofe naturale și crize economice – Uniunea Europeană lansează o strategie menită să îmbunătățească pregătirea cetățenilor pentru situații de urgență. Conform unui document analizat de POLITICO, Comisia Europeană va sublinia necesitatea ca fiecare locuitor al UE să aibă provizii pentru cel puțin 72 de ore, pentru a putea face față unei potențiale crize majore.

De ce sunt esențiale primele 72 de ore

Experții europeni consideră că primele trei zile după izbucnirea unei crize sunt cruciale pentru gestionarea eficientă a situației. În acest timp, autoritățile pot mobiliza resurse și organiza intervențiile necesare, dar cetățenii trebuie să fie capabili să supraviețuiască autonom până când ajutorul ajunge la ei.

În ultimii ani, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și schimbările climatice au demonstrat vulnerabilitatea Europei în fața unor amenințări multiple. „Nicio mare criză din ultimii ani nu a fost izolată sau de scurtă durată”, se arată în strategia Comisiei, care propune un plan concret de anticipare și prevenire, nu doar de reacție în fața dezastrelor.

Citește și: Opt alimente care nu expiră niciodată: proviziile care te-ar salva de la foamete și peste zeci de ani

Andreea Bălan este noua Beyonce de România. Noul look al artistei i-a fascinat pe fani FOTO

Bicarbonatul şi oţetul desfundă ţevile, însă un alt ingredient banal face minuni în casa ta. Costă 15 lei kilogramul

Ce ar trebui să conțină kitul de supraviețuire

Pentru a fi pregătit în cazul unei crize, fiecare cetățean european ar trebui să aibă un set minim de provizii, care să asigure aprovizionarea cu apă, hrană și alte resurse esențiale. Kitul recomandat de Comisia Europeană include:

• Apă potabilă – cel puțin 2 litri de persoană pe zi
• Alimente neperisabile – conserve, batoane proteice, biscuiți speciali
• Lanternă și baterii de rezervă
• Radio portabil – pentru informare în cazul unei pene de curent
• Trusă de prim ajutor – medicamente esențiale, pansamente, dezinfectant
• Haine groase și pături – pentru situații de frig extrem
• Rezerve de bani în numerar – în cazul unei întreruperi a serviciilor bancare
• Documente importante – copii ale actelor de identitate, asigurări, titluri de proprietate

Citește și: Ce se întâmplă cu alimentele din Kaufland care se strică, de fapt? O româncă din Germania a filmat tot: „Marfa e asigurată”

Pregătire pentru amenințări moderne: atacuri cibernetice și război hibrid

În plus față de dezastrele naturale, strategia UE atrage atenția asupra riscului atacurilor cibernetice, care pot afecta infrastructuri critice, precum rețelele de energie sau sistemele bancare. „Războiul poate veni nu doar sub formă de invazie militară, ci și prin atacuri cibernetice”, se afirmă în document.

De la începutul conflictului din Ucraina, Rusia și alte state, precum China, Iran și Coreea de Nord, au intensificat atacurile asupra sistemelor informatice din Europa. Comisia propune crearea unui sistem european de alertă cibernetică, menit să îmbunătățească detectarea acestor amenințări și să permită un răspuns mai rapid.

O altă preocupare majoră a strategiei este impactul schimbărilor climatice, care a dus la o creștere alarmantă a catastrofelor naturale. Inundațiile devastatoare din Spania și incendiile de vegetație din sudul Europei sunt doar câteva exemple recente care demonstrează importanța pregătirii individuale.

Citește și: Ce se întâmplă în organismul tău după ce renunţi la mâncarea procesată? Studiul care arată cât de nocive sunt aceste alimente

Pentru a face față acestor riscuri, UE propune o strategie comună de stocare a resurselor pentru intervenții de urgență, care va combina rezerve centralizate ale Uniunii cu contribuțiile fiecărui stat membru. Implementarea acestei strategii necesită revizuirea mecanismelor de finanțare pentru gestionarea crizelor, pentru a asigura resurse suficiente și o reacție rapidă în fața evenimentelor neprevăzute.

„Nu poți avea apărare, nu poți avea o Europă verde fără pregătire”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene. Obiectivul principal al strategiei este consolidarea rezilienței cetățenilor și a statelor membre, astfel încât Europa să poată face față oricărei amenințări – fie că este vorba despre un dezastru natural, un atac informatic sau un conflict geopolitic.