13 nov. 2025 | 19:41

UE anchetează Google pentru că ar fi pedepsit site-urile de știri, penalizându-le în rezultatele căutărilor

TEHNOLOGIE, ȘTIINȚĂ & DIGITAL
Share
UE anchetează Google pentru că ar fi pedepsit site-urile de știri, penalizându-le în rezultatele căutărilor
Imagine reprezentativă de ilustrație. (Foto: Playtech)

Comisia Europeană a deschis o investigație pentru a stabili dacă Google a retrogradat în mod nejustificat publicațiile în căutări, diminuându-le vizibilitatea și traficul. Ancheta este derulată în baza Regulamentului privind piețele digitale, care obligă marile platforme considerate gardieni de acces să asigure tratament corect, rezonabil și nediscriminatoriu pentru utilizatorii de business, inclusiv editorii de presă. Dacă se constată o încălcare, compania-mamă Alphabet ar putea primi amenzi de până la 10% din cifra de afaceri globală.

Ce verifică exact Bruxellesul

Executivul european a anunțat că se uită la modul în care este aplicată politica Google împotriva așa-numitului abuz de reputație a site-ului. Pe scurt, măsura urmărește să limiteze practicile prin care unele domenii găzduiesc conținut promoțional terț pentru a profita de autoritatea lor în căutări. Suspiciunea Comisiei este că această politică ar fi fost aplicată și paginilor de știri într-un mod care le trage în jos în rezultate, chiar și atunci când conținutul jurnalistic nu este în esență spam.

În comunicările sale, Comisia spune că a identificat indicii de pierdere de vizibilitate și venituri pentru publicații, inclusiv riscul ca unele site-uri să fie scoase din index în anumite condiții. Dosarul se concentrează pe căutarea clasică. Elementele generate de AI, cum ar fi rezumatele plasate deasupra rezultatelor, nu fac obiectul acestei etape a investigației. Revenind la căutarea tradițională, întrebarea centrală este dacă filtrele anti-spam au afectat disproporționat presa, care publică în mod legitim advertoriale sau conținut marcat drept comercial.

Ce spune Google și cum se apără

Google susține că politica vizează exclusiv tactici înșelătoare și protejează calitatea rezultatelor. Compania afirmă că aplică aceleași reguli pentru toată lumea, indiferent de domeniu, și că fără astfel de măsuri ar crește manipularea pozițiilor în căutare. În plus, invocă hotărâri din instanțe naționale care ar valida principiul acestor politici și aplicarea lor consecventă.

Oficialii Google spun, conform The Guardian,  că o intervenție a Bruxellesului riscă să recompenseze actori care folosesc metode discutabile pentru a urca în rezultate, ceea ce ar înrăutăți experiența utilizatorilor. Din punctul lor de vedere, politica nu penalizează conținutul jurnalistic, ci doar secțiunile comerciale ce pot afecta integritatea unui domeniu atunci când nu sunt semnalizate clar sau când sunt integrate într-o manieră ce pare a manipula algoritmul.

Impactul potențial pentru editori și ce urmează

Pentru orice publicație dependentă de trafic din căutări, o scădere a vizibilității se traduce rapid în mai puține afișări de pagină și venituri mai mici din publicitate. De aceea, organizațiile media vor să afle dacă retrogradările au fost sistematice, cum pot fi evitate și dacă există canale clare de contestare atunci când scade brusc vizibilitatea unui domeniu. În paralel, apar plângeri punctuale legate de felul în care noile funcții de căutare pe bază de AI pot canibaliza accesările, însă acestea nu intră deocamdată în aria prezentă a investigației.

Procedural, Comisia are la dispoziție până la 12 luni pentru concluzii, dar pot apărea solicitări de informații intermediare și măsuri provizorii dacă se identifică riscuri imediate pentru piață. Pentru editori, util este un audit rapid al zonelor comerciale, etichetarea vizibilă a conținutului promoțional, evitarea parteneriatelor care diluează identitatea editorială și un canal dedicat de comunicare cu Google pentru a semnala eventuale efecte neintenționate ale politicilor anti-spam, notează Euronews.

De ce contează acest dosar în ecuația DMA

Dosarul face parte din primul val de aplicare a Regulamentului privind piețele digitale, testând promisiunea UE de a reechilibra raportul de forțe dintre platformele dominante și actorii care depind de ele. Dacă Bruxellesul decide că politica a fost aplicată discriminatoriu față de presă, ar putea impune remedii concrete, de la ajustări de algoritm până la mecanisme de transparență sporite și canale accelerate de remediere pentru editori. Dacă nu se confirmă, cazul va fixa, totuși, o jurisprudență administrativă despre cum pot fi calibrate politicile anti-spam fără a sufoca distribuția conținutului jurnalistic.