29 sept. 2025 | 19:13

Trusă de unelte veche de 30.000 de ani, descoperită în Cehia, dezvăluie viața unui vânător-culegător din epoca de piatră

ȘTIINȚĂ
Share
Trusă de unelte veche de 30.000 de ani, descoperită în Cehia, dezvăluie viața unui vânător-culegător din epoca de piatră
O descoperire unică prin context și vechime Foto: Martin Novák/IFLScience

Arheologii din Cehia au scos la iveală o descoperire spectaculoasă: un „kit personal” de unelte aparținând, cel mai probabil, unui singur individ din Paleolitic. Găsită la situl Milovice IV, această colecție rară de lame și așchii de piatră oferă o fereastră unică spre activitățile cotidiene ale oamenilor care cutreierau Europa cu zeci de milenii în urmă.

În 2021, cercetătorii au identificat la Milovice IV un grup compact de 29 de lame și lamelete de piatră, datate între 30.250 și 29.550 de ani. Piesele erau strânse laolaltă, semn că au fost depozitate într-un container din material perisabil – probabil o pungă de piele – și nu împrăștiate întâmplător. Această asociere sugerează că nu este vorba despre resturi obișnuite de atelier, ci despre un set personal folosit în expediții de vânătoare și în deplasări migratorii.

Dominik Chlachula, cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei Cehe de Științe și autor principal al studiului, subliniază raritatea unei astfel de descoperiri. În mod obișnuit, urmele lăsate de indivizi în perioada Paleoliticului Superior sunt greu de identificat. Faptul că toate uneltele aparțin, cel mai probabil, aceleiași persoane, oferă o imagine aproape intimă asupra vieții unui vânător-culegător care a trăit acum 30.000 de ani.

Viața unui vânător din cultura gravetiană

Analizele de uzură arată că uneltele aveau funcții variate: unele par să fi fost folosite ca proiectile, altele pentru tăiere, răzuire sau perforare. Cercetătorii cred că setul a servit la tranșarea vânatului, prelucrarea pieilor și a lemnului, precum și la întreținerea armelor. În acea perioadă, oamenii culturii gravetiene – activă în Europa de aproximativ 33.000 de ani – erau vânători-culegători sofisticați. Ei urmăreau mamutul lânos, foloseau câini, iar armele lor includeau aruncătoare de sulițe și, probabil, arcuri primitive.

Economia lor se baza pe resursele naturale, dar dovezile arheologice indică legături culturale și tehnologice de lungă distanță. Așadar, cel care a pierdut sau a abandonat trusa de la Milovice nu era doar un supraviețuitor solitar, ci parte a unei rețele complexe de schimburi și migrații.

O fereastră rară către trecutul uman

Contextul descoperirii este la fel de important ca artefactele în sine. Dacă uneltele ar fi fost răspândite în sol, ar fi părut resturi obișnuite ale campamentelor paleolitice. Însă faptul că au fost găsite împreună, într-un strat ce indică o perioadă scurtă de ocupare, transformă acest „pachet” de piatră într-un mesaj vechi de milenii. El vorbește despre mobilitatea oamenilor, despre cum își organizau resursele și despre importanța uneltelor în viața de zi cu zi.

Descoperirea de la Milovice IV adaugă o piesă esențială puzzle-ului istoriei umane. Ea arată că, în urmă cu 30.000 de ani, vânătorii-culegători nu erau doar nomazi preocupați de supraviețuire, ci indivizi care își planificau activitățile, își păstrau cu grijă instrumentele și lăsau urme subtile, dar pline de semnificație, pentru cei ce aveau să le descopere peste milenii. Într-o lume unde obiectele perisabile dispar rapid, acest mic „rucsac de piatră” rămâne o mărturie rară a ingeniozității și adaptabilității omului preistoric.