Trump spune că a oprit „opt războaie în opt luni” și cere Premiul Nobel pentru Pace. „Dacă nu-l primesc, e o insultă la adresa SUA”

Președintele Donald Trump a susținut, într-un discurs rostit la Quantico, Virginia, că ar fi contribuit la încetarea a „opt conflicte în opt luni” și a afirmat că neacordarea Premiului Nobel pentru Pace ar reprezenta „o insultă” la adresa Statelor Unite. Declarațiile vin pe fondul prezentării unui plan în 20 de puncte pentru oprirea luptelor dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza, plan pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu ar fi semnalat că îl sprijină „în principiu”, cu mențiunea că va „termina” distrugerea Hamas dacă gruparea respinge termenii.

Trump a spus că, dacă acordul pentru Gaza se concretizează, ar ajunge la opt conflicte soluționate în opt luni, sugerând că performanța ar trebui recunoscută internațional. El a ironizat totodată procedurile Premiului Nobel, susținând că distincția ajunge deseori „la cineva care nu a făcut nimic” sau „la un scriitor”, dar a subliniat că premiul ar trebui „să meargă țării” pentru eforturile diplomatice depuse.

Ce a spus Trump și de ce mizează pe recunoaștere internațională

În fața unei audiențe de generali și amirali, Trump a legat explicit obiectivul politic al încheierii mai multor conflicte de ambiția obținerii Premiului Nobel pentru Pace. El a transmis că nominalizările primite până acum – invocate din partea unor state precum Pakistan și Cambodgia, dar și de legislatori din SUA și din Israel – ar constitui dovada că inițiativele sale au sprijin global.

Mesajul politic e dublu: pe de o parte, o presiune publică asupra actorilor implicați în dosarele fierbinți (Gaza, Ucraina), pe de altă parte, o încercare de a transforma eventuale progrese diplomatice într-un capital simbolic puternic. Casa Albă a reiterat ideea că „a sosit timpul” ca eforturile de pace să fie recunoscute, în timp ce criticii subliniază că succesul se măsoară în acorduri implementate, nu în declarații și planuri în lucru.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Ce prevede planul pentru Gaza și cine îl susține

Planul pentru Gaza, transmis de Qatar și Egipt către Hamas, prevede în linii mari constituirea unui „board of peace” internațional, prezidat de Donald Trump, care să guverneze și să reconstruiască teritoriul într-o etapă de tranziție. În plus, o serie de miniștri de externe din Pakistan, Indonezia, Egipt, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Arabia Saudită și Qatar și-ar fi exprimat susținerea de principiu, cu mențiunea clară că „acordul este în lucru” și mai are de depășit obstacole serioase.

Netanyahu a semnalat sprijin pentru inițiativă, însă a introdus un avertisment neechivoc: dacă Hamas respinge termenii, Israelul își va continua obiectivul declarat de a distruge complet structura grupării. Această condiționare arată că, deși arhitectura diplomatică începe să se contureze, calea până la încetarea focului și aranjamentele de securitate rămâne lungă și dependentă de decizii politice dificile.

Nobelul pentru pace, proceduri și nominalizări

Procedural, decizia aparține Comitetului Nobel norvegian, care evaluează nominalizările confidențiale și anunță laureatul în toamnă, cu ceremonie în decembrie. Faptul că un lider politic este nominalizat – chiar de multiple ori – nu asigură, de la sine, o victorie. De regulă, cântărește implementarea unor acorduri solide, verificabile, cu efecte durabile, nu doar inițiativele sau promisiunile.

În prezent, argumentul major al taberei prezidențiale este că demersurile au redus intensitatea sau au oprit focarul mai multor conflicte. Oponenții invocă, în contrapunct, realitatea din teren: luptele continuă în Gaza, iar războiul din Ucraina rămâne un test diplomatic și militar de prim rang. Cu alte cuvinte, verdictul Nobel depinde de rezultate palpabile până la momentul deliberării.

Președintele SUA Donald Trump. (Foto: Profimedia)

Contextul geopolitic și mizele politice interne

Insistența pe tema Nobelului funcționează și ca instrument de comunicare internă în SUA: poziționează Casa Albă în rolul „făuritorului de pace” și oferă un reper ușor de înțeles publicului. În același timp, promisiunea „opt conflicte în opt luni” ridică ștacheta așteptărilor și creează un criteriu prin care presa și rivalii politici pot evalua, ulterior, succesul sau eșecul.

Din perspectivă internațională, orice plan pentru Gaza trebuie să concilieze securitatea Israelului, garantarea unui cadru de guvernanță credibil pentru palestinieni și un mecanism de reconstrucție finanțat multilateral. Chiar și cu sprijin regional în creștere, acordul final are nevoie de detalii operaționale clare: aranjamente de securitate, calendar, monitorizare, condiționalități și, nu în ultimul rând, acceptul părților direct implicate.

Ce urmează

Pe termen imediat, mingea este în terenul mediatorilor și al părților beligerante: Hamas trebuie să dea un răspuns, Israelul își menține opțiunile deschise, iar statele care au salutat inițiativa așteaptă o versiune finală a planului. În paralel, Comitetul Nobel își va continua procedurile obișnuite, iar retorica despre „insultă la adresa SUA” va rămâne – cel puțin pentru moment – un instrument de presiune publică.

Indiferent de soarta premiului, verdictul asupra ambiției „opt în opt luni” va veni din teren: din acorduri semnate, implementate și verificate. Abia atunci se va putea spune dacă promisiunile din discursul de la Quantico au fost preludiul unei păci durabile sau doar o etapă într-o campanie de diplomație cu miză politică majoră.