Tot ce trebuie să știi despre postul intermitent. Câte zile se ține, ce ai voie să mănânci, ce beneficii ar avea
- Ce este postul intermitent
- Ce beneficii ar avea postul intermitent, susținute de știință
- Cele mai cunoscute tipuri de post intermitent
- Ce ai voie să mănânci și cum se construiește un meniu corect
- Ce avantaje are postul intermitent
- Ce dezavantaje și contraindicații aduce postul intermitent
- Totul despre postul intermitent: sfaturi și indicații
Tot ce trebuie să știi despre postul intermitent. Postul intermitent este un stil alimentar din ce în ce mai popular, care a câștigat teren atât în rândul celor ce doresc să slăbească, cât și al celor preocupați de sănătate și prevenția bolilor cronice. Spre deosebire de dietele restrictive sau complicate, acest regim alimentar alternează perioadele de post cu cele de alimentație normală, fără interdicții drastice, oferind o flexibilitate mare și, în același timp, numeroase beneficii.
Ce este postul intermitent
Postul intermitent presupune abținerea totală sau parțială de la consumul de alimente pentru anumite perioade de timp, urmate de intervale în care alimentația revine la normal.
Spre deosebire de posturile religioase sau de înfometarea forțată, acest tip de regim este controlat, planificat și poate fi adaptat în funcție de nevoile fiecărei persoane.
Interesant este faptul că postul intermitent nu este un concept nou. Oamenii din trecut treceau adesea prin perioade în care nu aveau acces la hrană, iar religia a promovat de secole postul ca practică spirituală.
Aceste exemple demonstrează că organismul uman este perfect capabil să funcționeze normal în lipsa alimentației continue.
Din punct de vedere științific, în timpul postului, organismul declanșează mecanisme metabolice complexe care mobilizează depozitele de grăsime pentru a produce energie.
Se activează autofagia (procesul prin care celulele își curăță componentele deteriorate), scade nivelul de insulină și se reglează glicemia și tensiunea arterială.
Ce beneficii ar avea postul intermitent, susținute de știință
Tot mai multe studii evidențiază efectele pozitive ale postului intermitent asupra sănătății. Unul dintre cele mai importante a fost publicat în revista Cell Metabolism, care arată că acest regim alimentar poate reduce factorii de risc pentru boli cronice, precum diabetul, afecțiunile cardiovasculare și chiar cancerul.
Un alt studiu, menționat de Harvard Health Publishing, a analizat impactul postului asupra șoarecilor de laborator obezi și cu boli metabolice.
Rezultatele au fost spectaculoase: scădere în greutate, reglarea tensiunii, a glicemiei și a colesterolului. În plus, rozătoarele care au postit trăiau cu 20% mai mult și nu prezentau boli cronice.
În cazul oamenilor, cercetările arată că postul intermitent:
- reduce rezistența la insulină cu 20-30%, ajutând la normalizarea glicemiei fără medicație;
- scade inflamația cronică, un factor declanșator al multor boli grave;
- reduce nivelul trigliceridelor și colesterolului;
- susține regenerarea celulară;
- reduce riscul bolilor neurodegenerative, inclusiv Alzheimer.
Cele mai cunoscute tipuri de post intermitent
Unul dintre avantajele majore ale postului intermitent este că nu impune un singur tipar. Poți alege varianta care ți se potrivește cel mai bine, în funcție de stilul tău de viață și de obiectivele tale.
Postul de 12 ore
Aceasta este cea mai simplă formă de post intermitent și se potrivește celor care nu au mai ținut niciun tip de regim. Practic, mănânci timp de 12 ore și postești alte 12, mare parte din acest timp fiind acoperit de somn.
Exemplu: ultima masă la ora 19:00, prima masă a doua zi la 7:00. Pentru eficiență, este necesară și o ușoară reducere calorică (cu 200-300 kcal față de necesarul zilnic).
Postul 16:8 sau 14:10
Această metodă presupune o fereastră de 8 ore în care poți mânca, urmată de un post de 16 ore. La femei se recomandă o pauză alimentară de 14 ore, iar la bărbați de 16.
Exemplu: masa de seară la ora 20:00, iar următoarea masă la 10:00 (femei) sau 12:00 (bărbați). Este o metodă foarte eficientă pentru reglarea metabolismului și pierderea în greutate.
Postul 5:2
Cunoscut ca dieta 5:2, acest plan presupune alimentație normală timp de cinci zile și post în două zile neconsecutive, în care aportul caloric este redus drastic (500 kcal pe zi).
Exemplu de meniu într-o zi de post:
- Mic dejun: 2 ouă fierte tari, un iaurt mic și un biscuit de tărâțe (200 kcal).
- Prânz: 250 g legume fierte (broccoli, fasole verde) și o bucată de carne slabă (pui, pește) – 300 kcal.
Este esențial ca în zilele fără restricții să fie menținut un regim alimentar sănătos, fără excese.
Postul de 24 de ore
Această variantă presupune o pauză completă de la mâncare timp de 24 de ore, o dată pe săptămână. De exemplu, de la ora 8 dimineața până a doua zi, la ora 8. În acest interval sunt permise lichide fără calorii (apă, ceai, cafea neîndulcită).
Această metodă poate fi provocatoare, dar și foarte eficientă, mai ales pentru cei care au un metabolism lent.
Ce ai voie să mănânci și cum se construiește un meniu corect
În zilele fără restricții, este important să alegi alimente nutritive și să eviți produsele procesate, bogate în zahăr și grăsimi trans. Un regim echilibrat, indiferent de metoda aleasă, ar trebui să includă:
- Grăsimi sănătoase: ulei de măsline, avocado, nuci, semințe (56% în zilele normale, 44% în zilele de post);
- Carbohidrați complecși: legume, fructe, cereale integrale (34% zile normale, 47% zile de post);
- Proteine slabe: carne slabă, pește, ouă, leguminoase (10% zile normale, 9% zile de post).
- Aportul de lichide este esențial – minimum 2 litri de apă sau ceai neîndulcit pe zi.
Ce avantaje are postul intermitent
Printre cele mai importante beneficii ale postului intermitent se numără:
- Slăbirea eficientă și durabilă, fără efectul yo-yo;
- Îmbunătățirea controlului glicemiei și scăderea rezistenței la insulină;
- Reducerea riscului de boli cardiovasculare, prin scăderea colesterolului și a tensiunii arteriale;
- Reglarea apetitului și reducerea porțiilor – după câteva săptămâni, apare o autoreglare naturală a senzației de foame;
- Reducerea consumului de alimente nesănătoase – cei care țin post intermitent devin mai atenți la calitatea meselor;
- Simplificarea rutinei alimentare – nu mai este nevoie de cinci mese pe zi și gustări constante.
Ce dezavantaje și contraindicații aduce postul intermitent
Conform celor de la Regina Maria, postul intermitent nu ar fi lipsit de provocări. Senzatia de foame intensă, mai ales la început, poate fi descurajantă. Alte efecte adverse includ:
- Oboseală și somnolență;
- Dureri de cap (mai ales dacă se renunță brusc la zahăr și cafea);
- Constipație sau balonare;
- Deshidratare (în lipsa unui aport corespunzător de lichide);
- Respirație urât mirositoare (ketoza ușoară generată de arderea grăsimilor);
- Stări de iritabilitate sau stres.
- Aceste neplăceri tind să dispară pe măsură ce organismul se adaptează.
Postul intermitent nu este recomandat:
- copiilor și adolescenților;
- femeilor însărcinate sau care alăptează;
- sportivilor de performanță;
- persoanelor cu boli cronice, infecțioase sau imunitate scăzută;
- celor care au suferit AVC, demență sau au tulburări alimentare;
- celor în tratament pentru depresie sau alte boli psihice.
Este esențial consultul medical înainte de începerea acestui regim alimentar, mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni preexistente.
Vezi și: Pe ce dată începe postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel în 2025 și cât durează
Totul despre postul intermitent: sfaturi și indicații
Postul intermitent este mai mult decât o modă – este un stil alimentar susținut de știință, care poate aduce beneficii semnificative pentru sănătate, dacă este practicat corect.
Fie că alegi metoda 16:8, 5:2 sau postul de 24 de ore, cheia succesului constă în echilibru, alegerea alimentelor sănătoase și respectarea indicațiilor medicale.
Într-o lume în care alimentația haotică și excesele sunt tot mai frecvente, postul intermitent poate reprezenta o cale simplă, dar eficientă, spre un stil de viață mai sănătos și mai conștient.