Toate ființele, inclusiv oamenii, emit o lumină slabă care dispare la moarte, conform unui studiu
Un experiment recent sugerează că toate ființele vii, inclusiv oamenii, pot emite un tip de lumină vizibilă extrem de slabă, care încetează brusc după moarte.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Calgary și Consiliul Național de Cercetare al Canadei a investigat un fenomen numit emisii ultra-slabe de fotoni (UPE), se arată în The Journal of Physical Chemistry Letters.
Descoperirea bioluminii slabe la animale și plante
Aceste emisii au fost observate la șoareci și la frunze de plante, evidențiind o diferență clară între organismele vii și cele moarte.
Experimentul a fost realizat pe patru șoareci, care au fost monitorizați într-o cameră întunecată, atât în viață, cât și după ce au fost eutanasiați.
Folosind camere specializate, capabile să detecteze chiar și cele mai discrete particule de lumină, oamenii de știință au reușit să surprindă fotoni în spectrul vizibil.
Rezultatele au arătat că emisia de lumină era prezentă în celulele șoarecilor vii, dar scădea drastic după moarte, chiar dacă animalele au fost menținute la temperatura corporală pentru a elimina influența căldurii.
Un proces similar a fost aplicat pe frunze de Arabidopsis thaliana și Heptapleurum arboricola. Cercetătorii au constatat că zonele afectate de tăieturi sau tratamente chimice emiteau mai multă lumină decât cele sănătoase, ceea ce confirmă legătura dintre stres celular și fenomenul de biolumină slabă.
Posibile aplicații în medicină și agricultură
Fenomenul nu este complet nou, însă descoperirile recente oferă o dovadă mai clară că organismele vii produc o formă de radiație luminoasă asociată cu activitatea metabolică și stresul celular.
O explicație plauzibilă este legată de speciile reactive de oxigen, molecule generate în condiții de stres, care pot declanșa procese chimice capabile să elibereze fotoni.
Această constatare deschide posibilitatea unor aplicații practice. Dacă tehnologia va putea fi perfecționată, monitorizarea luminii slabe emisă de țesuturi ar putea deveni o metodă non-invazivă de diagnostic medical.
Medicii ar putea evalua nivelul de stres celular al unui organ sau chiar starea generală de sănătate a unui pacient fără a recurge la proceduri invazive.
În agricultură, o astfel de tehnică ar putea fi utilizată pentru a detecta mai rapid stresul plantelor, cauzat de boli, lipsa nutrienților sau condiții de mediu nefavorabile.
Deși rezultatele par să aducă aminte de teorii pseudoștiințifice despre „aura” corpului uman, cercetătorii subliniază că este vorba despre un fenomen măsurabil fizic, confirmat prin instrumente de mare precizie.
Totuși, studiul se află într-un stadiu incipient și va necesita cercetări suplimentare pentru a determina cum poate fi aplicat în mod practic.