Tinerii sub 16 ani, eliminați de pe Instagram și Facebook, după adoptarea legislației pentru rețele sociale din Australia

Australia a decis să schimbe radical modul în care copiii și adolescenții folosesc rețelele sociale, iar efectele se văd deja direct în platformele Meta. La doar câteva zile înainte ca noua lege să intre oficial în vigoare, compania a început să șteargă sau să suspende conturile utilizatorilor sub 16 ani din Australia de pe Instagram, Facebook și Threads. Vorbim de sute de mii de conturi, într-o mișcare care este descrisă ca fiind „prima de acest fel în lume” și care este privită cu mare atenție de restul statelor occidentale.

Măsura vine pe fondul unei îngrijorări crescânde legate de impactul rețelelor sociale asupra sănătății mentale a copiilor. Guvernul australian invocă accesul masiv la conținut violent, misogin sau care promovează tulburări de alimentație și suicid, dar și fenomenul de grooming și cyberbullying. În același timp, criticii avertizează că interdicția riscă să îi împingă pe cei mici către platforme mai puțin reglementate sau către soluții ocolitoare, unde sunt chiar mai greu de protejat.

Ce prevede interdicția și cum reacționează Meta

Legea australiană pentru rețele sociale stabilește că platformele nu mai au voie să permită conturi pentru utilizatori sub 16 ani. Companii precum Meta, Google sau TikTok sunt obligate să ia „măsuri rezonabile” pentru a bloca accesul minorilor, altfel riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni. Dincolo de formularea generală, presiunea este clară: dacă nu reușesc să filtreze vârstele, plătesc scump.

Meta a început deja să notifice utilizatorii de 13–15 ani că, începând din 4 decembrie, conturile lor vor fi închise, deși legea intră oficial în vigoare pe 10 decembrie. Estimările vorbesc de aproximativ 150.000 de conturi de Facebook și 350.000 de conturi de Instagram afectate, fără să mai punem la socoteală și accesul la Threads, care este legat direct de Instagram. Compania le permite adolescenților să își descarce pozele, videoclipurile și mesajele înainte de dezactivare, pentru ca aceștia să nu își piardă definitiv arhiva digitală.

Dacă un adolescent consideră că a fost încadrat greșit ca având sub 16 ani, poate cere o reevaluare și își poate verifica vârsta printr-un „video selfie” sau prin încărcarea unui act de identitate, cum ar fi permisul de conducere sau o altă formă de ID oficial. Meta spune că va respecta legea, dar critică modul în care este gândită, susținând că ar fi mai eficient ca verificarea vârstei să se facă la nivelul magazinelor de aplicații, în momentul descărcării, și să existe un singur proces de validare, nu unul separat pentru fiecare platformă.

De ce este această lege atât de controversată

Guvernul australian își justifică decizia prin date destul de dure: aproape toți copiii între 10 și 15 ani folosesc rețele sociale, iar șapte din zece au fost expuși la conținut dăunător, de la violență și misoginie până la promovarea tulburărilor alimentare și a suicidului. Unul din șapte a raportat comportamente de grooming din partea unor adulți sau copii mai mari, iar peste jumătate au declarat că au fost victime ale cyberbullying-ului. Pentru autorități, această imagine justifică o intervenție fermă, chiar dacă nu este perfectă.

Criticii văd însă și reversul medaliei. Dacă tai brusc accesul la platformele mari, unde există măcar instrumente de raportare, moderare și control parental, există riscul ca cei mici să migreze către aplicații obscure, cu reguli neclare și moderare minimă. Deja oficialii australieni urmăresc atent aplicații precum Lemon8 sau Yope, pentru a vedea dacă devin noul refugiu pentru adolescenți. Unele dintre ele susțin că funcționează mai degrabă ca mesagerie privată, nu ca rețea socială clasică, ceea ce complică și mai mult discuția despre ce intră sau nu sub incidența legii.

Pentru tine, ca adult, părinte sau simplu utilizator, această lege ridică o întrebare de fond: cât de departe ar trebui să meargă un stat atunci când încearcă să reducă efectele negative ale rețelelor sociale asupra copiilor. Pe de o parte, nu poți ignora datele despre abuzuri, conținut dăunător și dependență de „dopamina” notificărilor. Pe de altă parte, o interdicție totală până la 16 ani schimbă complet modul în care generațiile tinere se conectează, se informează și se exprimă online.

Australia devine astfel un fel de laborator global pentru reglementarea rețelelor sociale. Dacă modelul va fi considerat un succes, este foarte posibil să vezi în următorii ani propuneri similare și în alte țări. Dacă, dimpotrivă, rezultatul va fi doar mutarea problemelor dintr-un colț al internetului în altul, discuția despre protecția copiilor în mediul digital va trebui reluată de la zero, cu alte instrumente și alte abordări, conform BBC.