TikTok și algoritmul dependenței: cum te prinde în capcana clipurilor despre sănătate mintală

La început pare ceva bun: vezi pe TikTok clipuri despre anxietate, ADHD sau burnout și ai impresia, poate pentru prima dată, că „cineva te înțelege”. Pentru mulți tineri, aceste video-uri au fost și un impuls real să caute ajutor de specialitate. Dar, după un timp, feed-ul începe să se umple aproape obsesiv de astfel de conținut, tot mai ciudat și mai puțin credibil, iar senzația e că nu mai poți scăpa din „gaura de iepure” a sănătății mintale.

Un articol al publicației elene Kathimerini, bazat pe o amplă investigație a Washington Post, arată cum algoritmul TikTok favorizează în mod special conținutul de sănătate mintală, îl menține mai mult în feed și îl împinge agresiv spre utilizatori, chiar și atunci când aceștia încearcă să-l evite.

Când algoritmul descoperă că te interesează „capul tău”

TikTok funcționează pe baza unui algoritm care îți urmărește fiecare mișcare: ce clipuri vezi până la capăt, ce sari, la ce dai like, ce distribui. În teorie, asta înseamnă un feed personalizat „pe gustul tău”. În practică, înseamnă și că anumite tipuri de conținut devin „lipicioase” – greu de scos din flux, odată ce ai interacționat cu ele.

Analiza Washington Post – făcută pe istoricul de vizionare a aproape 900 de utilizatori din SUA – a arătat că videoclipurile despre sănătate mintală rămân mult mai persistent în feed decât altele. Pentru un singur clip de sănătate mintală vizionat până la capăt, utilizatorii trebuie să dea skip, în medie, de 2,2 ori pentru ca algoritmul să revină la nivelul anterior al acestor recomandări. Pentru clipurile cu pisici sau politică e nevoie de doar 1,3 skip-uri.

Cu alte cuvinte, dacă ai urmărit câteva clipuri despre ADHD sau depresie, aplicația „reține” asta mai mult decât dacă ai văzut un video cu o melodie virală sau un discurs politic. De ce? Pentru că, spun experții citați de Washington Post, astfel de clipuri emoționale și intime te țin mai mult pe platformă – și asta este exact ceea ce optimizează algoritmul: timpul petrecut în aplicație, nu calitatea informației.

TikTok a criticat public metodologia investigației, susținând că nu reflectă „realitatea modului în care funcționează sistemul nostru de recomandare”. Dar compania nu oferă detalii clare despre modul exact în care sunt prioritizate diferite tipuri de conținut, astfel că dezbaterea rămâne deschisă.

De la oameni ajutați să ceară un diagnostic la avalanșa de pseudo-psihologie

Povestea lui Amy, o femeie de 35 de ani intervievată de Washington Post, este emblematică. Ani de zile a urmărit clipuri despre ADHD și s-a recunoscut în ele. În cele din urmă a mers la medic, a primit un diagnostic corect, tratament și strategii de organizare – viața ei s-a îmbunătățit clar, iar ea spune că TikTok a avut un rol pozitiv în acest proces.

Problema a început după aceea: feed-ul ei a devenit saturat de clipuri tot mai extreme, mai simpliste sau pur și simplu greșite despre ADHD și alte tulburări. Chiar și când încerca să le sară rapid și să nu mai interacționeze cu ele, algoritmul continua să-i servească același tip de conținut, din ce în ce mai puțin credibil.

Studiile confirmă impresia utilizatorilor. Psihiatrul Anthony Yeung, de la Universitatea British Columbia, a analizat 100 dintre cele mai populare clipuri TikTok despre ADHD și a descoperit că aproximativ jumătate erau înșelătoare sau conțineau informații parțial greșite. Cercetări similare pe conținut despre ADHD și autism au ajuns la concluzii apropiate: un amestec de sfaturi utile, umor și foarte multă simplificare periculoasă.

Terapeuți citați de Kathimerini și de presa internațională spun că tot mai mulți tineri ajung la cabinet convinși, pe baza TikTok, că suferă de o anumită tulburare. Uneori au dreptate și sunt, în sfârșit, direcționați spre ajutor de specialitate. Alteori însă, atașamentul față de „auto-diagnostic” face mai greu procesul unei evaluări corecte și al unui tratament adaptat realității lor.

Pe fundal, cercetări recente arată că utilizarea compulsivă a TikTok este asociată cu simptome mai ridicate de anxietate și depresie, mai ales la persoanele sub 24 de ani.

Cum te protejezi de „gaura de iepure” a sănătății mintale pe TikTok

Experții nu spun să părăsești complet platforma, ci să știi clar ce poate și ce nu poate oferi: TikTok nu este psiholog, nici medic. Poate fi un punct de pornire, un loc unde descoperi că nu ești singur cu anumite simptome sau trăiri, dar nu un instrument de diagnostic.

Câteva reguli simple pot face diferența:

• tratează orice clip ca pe o opinie, nu ca pe un verdict medical;
• verifică informația în surse serioase sau cu specialiști, mai ales dacă te regăsești puternic într-un video;
• urmărește conturi de profesioniști acreditați, nu doar creatori carismatici care fac milioane de vizualizări;
• limitează timpul petrecut în aplicație și folosește setările de „Not interested” pentru conținut care te încarcă sau te sperie.

Algoritmul este proiectat să nu te lase să închizi aplicația prea repede. Singurul mod real de a ieși din „capcană” este să știi că ea există și să-ți păstrezi tu controlul, nu să îl lași în mâinile unui flux infinit de clipuri care îți vor atenția cu orice preț.