Studiu: Creierul uman ar putea fi „presetat” să genereze gânduri înainte de contactul cu lumea reală

Un nou studiu publicat în Nature Neuroscience sugerează că activitatea neuronală apare în creier încă înainte ca acesta să primească informații din exterior.

Rezultatele, obținute de o echipă internațională coordonată de Universitatea din California, Santa Cruz, arată că țesutul cerebral în formare produce modele electrice organizate chiar și în absența oricărei experiențe senzoriale.

Cercetătorii cred că aceste tipare timpurii indică existența unui fel de „sistem de operare” al creierului, prezent într-o formă primordială încă din stadiile inițiale de dezvoltare, care pregătește terenul pentru modul în care vom interpreta și construi imaginea lumii.

Activitate electrică structurată înainte de apariția simțurilor

Studiul a folosit organoide cerebrale, modele tridimensionale de țesut create în laborator din celule stem umane. Aceste structuri reproduc etape esențiale din evoluția creierului și permit cercetătorilor să observe procese care, în mod normal, se desfășoară în perioada intrauterină și sunt inaccesibile prin metode tradiționale.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Pentru această cercetare, echipa a ghidat celulele stem spre formarea de țesut cerebral și a monitorizat activitatea electrică prin microcipuri specializate, similare tehnologiei folosite în calculatoare.

Pe măsură ce organoidele creșteau, oamenii de știință au urmărit cum apar primele semnale electrice – aceleași semnale care, într-un creier matur, stau la baza percepției, a limbajului și a gândirii conștiente.

Rezultatele au scos la iveală un lucru surprinzător: încă din primele luni de dezvoltare, înainte ca un creier să fie capabil să proceseze mirosuri, sunete sau imagini, celulele sale generează spontan modele de activitate similare celor care ulterior vor transforma informația senzorială în percepții.

Aceste tipare nu sunt întâmplătoare, ci par să respecte o logică internă, un fel de schelet funcțional care precedă orice contact cu mediul.

Un „plan” neuronal moștenit încă de la naștere

Cercetătorii au comparat aceste modelele timpurii cu ceea ce neuroștiința numește „mod predeterminat de activare” – o structură de bază a creierului, descoperită în ultimele decenii, care definește limitele și tipurile de răspunsuri pe care neuronii le pot genera.

În organoide, acest mod pare să existe chiar înainte de apariția simțurilor, ceea ce sugerează că arhitectura neuronală include încă din start un ghidaj genetic.

Tal Sharf, autorul principal al studiului, afirmă că acest comportament auto-organizat ar putea reprezenta fundația pe care creierul construiește ulterior hărțile sale interne. Cu alte cuvinte, înainte de a avea acces la lume, creierul își pregătește „instrucțiunile de funcționare”.

Această perspectivă ar putea transforma modul în care cercetătorii înțeleg dezvoltarea creierului uman, în special în legătură cu tulburările neurodezvoltării și cu efectele substanțelor toxice, precum pesticidele sau microplasticele, asupra creierului aflat în formare.

Organoidele permit observarea directă a modului în care aceste structuri de bază sunt afectate sau modificate.

Descoperirea că aceste modele autoorganizate apar fără input senzorial întărește ideea că evoluția a integrat în sistemul nervos central un mecanism predefinit, menit să ajute organismul să navigheze lumea.

Studiul deschide astfel noi direcții de cercetare privind modul în care creierul este construit, programat și adaptat încă înainte de a se confrunta cu realitatea exterioară.