Starline, metroul Europei. Cum va funcţiona trenul care va uni cele mai importante oraşe de pe Bătrânul Continent
Think tank-ul 21st Europe propune un proiect ambițios pentru modernizarea transportului feroviar în Europa: rețeaua Starline. Aceasta va include 39 de destinații din întreaga Europă, precum Marea Britanie, Turcia și Ucraina, și va funcționa similar unui sistem de metrou extins la nivel continental.
Proiectul Starline își propune să revoluționeze infrastructura feroviară europeană, transformând-o dintr-un sistem „fragmentat și ineficient”, așa cum este descris de think tank-ul 21st Europe, într-o rețea rapidă și integrată. Un alt obiectiv major este ca noul sistem să devină o alternativă competitivă la transportul aerian.
În prezent, călătoriile transfrontaliere cu trenul sunt lente și complicate, în ciuda cererii ridicate pentru un sistem mai accesibil. Deși Uniunea Europeană lucrează deja la Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), 21st Europe consideră că inițiativa nu este suficient de ambițioasă pentru a răspunde nevoilor actuale.
„Un sistem feroviar cu adevărat integrat nu mai este doar o chestiune de comoditate; este o necesitate strategică pentru reziliența Europei în secolul 21”, afirmă think tank-ul, conform Euronews.
Proiectul Starline, gândit ca metroul Europei
Think tank-ul subliniază importanța unui design unificat pentru eficiența sistemului, asigurând armonizarea gărilor, trenurilor și experienței de călătorie.
Rețeaua Starline se va întinde pe 22.000 de kilometri, permițând trenurilor să atingă viteze cuprinse între 300 și 400 km/h. Acest lucru va reduce semnificativ durata călătoriilor: traseul Helsinki-Berlin ar putea fi parcurs în aproximativ cinci ore, iar ruta Kiev-Berlin, care în prezent necesită o noapte întreagă, s-ar transforma într-o conexiune rapidă și directă. De asemenea, linia Milano-München ar deveni o legătură de mare viteză între două centre economice majore.
„Conceput ca un sistem de metrou, [Starline] schimbă modul în care europenii își percep propriul continent – nu ca o colecție de capitale îndepărtate, ci ca o rețea unică, care se mișcă rapid, în care fiecare conexiune, indiferent dacă este pentru oameni sau mărfuri, este ușor accesibilă.”
Trenurile Starline vor avea un design distinct, de un albastru intens, și vor renunța la sistemul tradițional de clase, oferind compartimente special adaptate nevoilor călătorilor, precum zone de liniște pentru muncă, spații dedicate familiilor și alte facilități moderne.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/starline-800x450.jpg)
Foto: 21st Europe
Stațiile vor fi amplasate în apropierea marilor orașe și vor fi integrate în rețelele de transport urban, asigurând conexiuni eficiente. În plus, acestea vor avea și funcții culturale, găzduind restaurante, săli de concerte și spații comerciale, transformând astfel experiența călătoriei într-una complexă și atractivă.
„De la epoca de aur a trenurilor de noapte până la cei peste 400.000 de utilizatori Interrail de astăzi, dorința pentru călătorii deschise și accesibile este clară. Cu toate acestea, în ciuda cererii publice, călătoriile transfrontaliere rămân fragmentate, lente și costisitoare”, spune think tank-ul.
Traseul Milano-München se transformă într-o legătură de mare viteză
Starline este conceput și ca o soluție ecologică, deoarece trenurile de mare viteză emit cu până la 90% mai puțin CO₂ per călătorie comparativ cu avioanele, subliniază think tank-ul. Franța și Austria au început deja să limiteze zborurile pe distanțe scurte în favoarea transportului feroviar, însă o schimbare semnificativă ar necesita o strategie coordonată la nivel european.
„Călătoria de la Kiev la Berlin, care în mod tradițional dura o noapte întreagă, devine o conexiune rapidă și predictibilă. Traseul Milano-München, în prezent lent și sinuos, se transformă într-o legătură de mare viteză și frecvență între centre economice majore”, explică think tank-ul.
Pentru finanțare, 21st Europe propune ca Starline să beneficieze de fonduri publice și să fie operat de companiile feroviare naționale, sub un model de franciză. Proiectul ar fi coordonat de o nouă Autoritate Feroviară Europeană (ERA), responsabilă pentru interoperabilitatea și extinderea rețelei pe termen lung.
Pentru ca sistemul să funcționeze eficient, ar fi necesare standarde tehnice comune, reglementări unitare de siguranță și acorduri de muncă armonizate. De asemenea, personalul feroviar ar urma să fie instruit conform unui cadru european unificat, asigurând aceleași standarde operaționale indiferent de țara în care trenurile circulă.