4 din 10 români apți de muncă nu lucrează. Rata de ocupare scade alarmant
În România, piața muncii traversează o perioadă dificilă, conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În primul trimestru al anului 2025, doar 62,7% dintre persoanele active, cu vârste între 15 și 64 de ani, aveau un loc de muncă, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,3 puncte procentuale față de sfârșitul anului anterior. Acest procent ilustrează o problemă majoră: mai bine de 1 din 3 români apți de muncă nu sunt încadrați profesional.
Datele relevă un dezechilibru îngrijorător. Populația activă, estimată la 8,156 milioane de persoane, cuprinde atât angajați, cât și șomeri. Între aceștia, doar 7,65 milioane sunt în prezent ocupate, iar peste 500.000 de persoane se află în șomaj, ducând rata șomajului la un nivel de 6,2%, în creștere față de anul precedent.
Disparități majore între genuri și medii de rezidență
Analiza mai profundă a datelor arată diferențe semnificative între categoriile sociale. Rata de ocupare este considerabil mai mare în rândul bărbaților (71,3%) comparativ cu femeile, care înregistrează doar 53,8%. Factorii culturali, sociali, dar și oportunitățile inegale pe piața muncii sunt posibile explicații pentru această diferență notabilă.
În plus, mediul urban continuă să ofere mai multe locuri de muncă decât cel rural, evidențiind o altă inegalitate. În orașe, rata de ocupare ajunge la 69,1%, în timp ce zonele rurale rămân în urmă, cu doar 55,9% dintre persoanele apte angajate. Lipsa infrastructurii și a investițiilor în zonele rurale contribuie la această discrepanță, lăsând o parte semnificativă a populației fără acces real la piața muncii.
Tinerii, cei mai vulnerabili pe piața muncii
Problemele sunt și mai accentuate în rândul tinerilor. Pentru persoanele cu vârste între 15 și 24 de ani, rata de ocupare este alarmant de scăzută, situându-se la doar 17,2%. În același timp, șomajul în această categorie a atins un nivel îngrijorător de 24,6%, subliniind dificultățile de integrare pe piața muncii a celor aflați la începutul carierei.
Aceste date confirmă o problemă structurală serioasă: lipsa unor politici eficiente pentru ocuparea tinerilor și o nepotrivire între cerințele angajatorilor și calificările disponibile. Tinerii se confruntă adesea cu stigma lipsei de experiență și cu dificultăți în găsirea unor locuri de muncă adaptate studiilor lor.
Presiuni sociale și economice în creștere
Într-un context în care populația activă a țării scade din cauza emigrației și a îmbătrânirii demografice, această situație pune presiune crescândă asupra sistemului social și economic. Nevoia acută de forță de muncă pentru sprijinirea economiei contrastează cu numărul semnificativ al celor care sunt inactivi sau șomeri.
Soluțiile ar trebui să includă mai multe investiții în calificarea forței de muncă, politici dedicate angajării tinerilor și oportunități mai extinse în mediul rural. Doar astfel România ar putea depăși această criză și ar putea asigura o piață a muncii mai echitabilă și mai eficientă.