Șoferul unei mașini de gunoi a furat identitățile colegilor și a luat credite de peste 110.000 de lei din aplicațiile lor bancare

Un caz ieșit din comun a fost descoperit de polițiștii bucureșteni: un tânăr de 28 de ani, angajat ca șofer la serviciul de salubritate, a reușit să obțină acces ilegal în conturile bancare ale colegilor săi și să contracteze credite în numele acestora. Metoda folosită a fost una incredibil de simplă, dar și extrem de ingenioasă – profitând de neatenția colegilor, bărbatul a instalat aplicații bancare pe telefoanele acestora și a luat cinci credite de nevoi personale, însumând peste 110.000 de lei.

Cazul, anchetat de Direcția Generală a Poliției Municipiului București – Serviciul Combaterea Infracțiunilor Informatice, a scos la iveală o combinație între fraudele informatice clasice și oportunismul de moment, arătând cât de vulnerabile pot fi datele personale atunci când ajung, chiar și pentru câteva minute, în mâinile greșite.

Potrivit anchetatorilor, totul s-a întâmplat în perioada 9 mai – 26 iunie 2025, când tânărul lucra împreună cu cele două victime la o companie de salubritate din București. În timpul programului, când colegii lui coborau din mașină pentru a ridica tomberoanele, își lăsau telefoanele personale în cabină.

A fost momentul în care bărbatul a profitat de ocazie: folosindu-se de accesul fizic la telefoanele lor, el a descărcat și instalat aplicațiile de internet banking corespunzătoare băncilor la care victimele aveau conturi. Ulterior, a introdus datele personale ale colegilor – pe care le cunoștea deja din interacțiunile de la locul de muncă – și a reușit să activeze aplicațiile, profitând de faptul că telefoanele erau deja deblocate.

Horoscop zilnic 15 decembrie 2025. Zodia care are parte de mari schimbări

Horoscop zilnic 14 decembrie 2025. Zodia care trebuie să ia o decizie grea astăzi

Odată autentificat în aplicații, bărbatul a mers mai departe: a aplicat direct pentru cinci credite de nevoi personale, folosind identitățile victimelor. După ce sumele au fost aprobate și virate în conturile acestora, el a transferat banii către propriul cont bancar, pe care îl administra personal.

Sursele judiciare susțin că tranzacțiile au fost realizate în mai multe etape, pentru a nu atrage atenția imediat. Cu toate acestea, băncile au sesizat ulterior nereguli în procesul de acordare a creditelor, ceea ce a dus la deschiderea anchetei.

Descinderi și probe ridicate de polițiști

Marți, 11 noiembrie 2025, polițiștii din cadrul Serviciului Combaterea Infracțiunilor Informatice, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, au pus în aplicare un mandat de percheziție domiciliară în județul Giurgiu, acolo unde locuia suspectul.

În urma percheziției, oamenii legii au găsit și ridicat mai multe bunuri de interes, printre care telefoane mobile, cartele SIM, dispozitive de stocare și documente bancare. Acestea urmează să fie analizate pentru a determina exact modul în care au fost efectuate tranzacțiile și dacă tânărul a avut complici.

Bărbatul a fost condus la audieri, iar procurorii urmează să stabilească măsurile preventive care se impun în acest caz.

Anchetatorii îl acuză de acces ilegal la un sistem informatic, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și fraudă informatică – infracțiuni care, potrivit legislației române, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Poliția a transmis că investigațiile continuă pentru a se stabili dacă individul a folosit aceeași metodă și în alte cazuri similare. În paralel, se efectuează verificări cu băncile implicate pentru a evalua impactul financiar și procedural al fraudei.

Creșterea alarmantă a fraudelor informatice în România

Cazul șoferului de salubritate nu este unul izolat. În ultimele luni, poliția română a raportat o creștere semnificativă a fraudelor informatice, mai ales a celor comise prin aplicații de mobile banking.

Metodele folosite de infractori sunt diverse: de la phishing clasic, în care utilizatorii sunt păcăliți să-și introducă datele personale pe site-uri false, până la cazuri mai sofisticate, cum ar fi clonarea aplicațiilor bancare sau folosirea codurilor de autentificare interceptate.

Anul acesta, o femeie din Suceava a fost păcălită de un bărbat care s-a dat drept reprezentant al Băncii Naționale a României, convingând-o să ia un credit de 50.000 de lei și să transfere banii într-un așa-zis „cont de siguranță”. De asemenea, o altă persoană, în vârstă de 53 de ani, este anchetată pentru că a falsificat semnătura unui girant și a obținut un credit de 45.000 de lei.

Polițiștii atrag atenția că simplul acces fizic la un telefon deblocat este suficient pentru a facilita o fraudă. În multe cazuri, aplicațiile bancare rămân conectate permanent sau pot fi activate cu ușurință dacă persoana deține deja informațiile de identificare ale victimei.

Specialiștii în securitate cibernetică recomandă utilizatorilor:

• să activeze autentificarea în doi pași,
• să nu lase telefoanele nesupravegheate,
• să folosească parole puternice și amprenta digitală pentru aplicațiile bancare,
• și să verifice periodic istoricul tranzacțiilor pentru a depista eventuale activități suspecte.

Lecția unui caz care pare neverosimil, dar perfect posibil

Povestea acestui tânăr din Giurgiu, transformat din șofer de mașină de gunoi în autor al unei fraude informatice, demonstrează cât de ușor pot fi exploatate lipsa de atenție și încrederea naivă între colegi.

Faptul că a reușit să obțină peste 110.000 de lei doar prin manipularea unor telefoane deblocate arată cât de vulnerabil este sistemul bancar în fața erorilor umane.

Deși tehnologia modernă oferă soluții tot mai sigure pentru protecția datelor, factorul uman rămâne veriga slabă. Un moment de neatenție poate transforma un dispozitiv obișnuit într-o poartă deschisă către conturi, identități și credite false.

Autoritățile speră ca acest caz să devină un avertisment public, atât pentru utilizatori, cât și pentru companii, privind necesitatea educației digitale și a unei minime vigilențe în utilizarea tehnologiilor financiare.

În final, chiar dacă prejudiciul va fi recuperat, rămâne întrebarea esențială: câți dintre noi ar fi în siguranță dacă o persoană apropiată ar avea acces, măcar pentru câteva minute, la telefonul nostru?