Soarele se „trezește”: furtuni solare puternice pot provoca pene de curent și aurore spectaculoase, avertizează NASA

Activitatea Soarelui intră într-o fază mai intensă, iar asta poate însemna furtuni geomagnetice mai frecvente și mai puternice în următoarele luni. NASA avertizează că vârful actualului ciclu solar — un proces natural de aproximativ 11 ani — aduce rafale mai energice de vânt solar, mai multe pete și erupții pe disc, cu potențial de a perturba rețelele electrice, sateliții, comunicațiile radio și sistemele de navigație. Partea spectaculoasă a poveștii: aurorele ar putea coborî spre latitudini unde apar rar, oferind „spectacole” luminoase pe cerul nopții. Partea complicată: aceste fenomene rămân dificil de anticipat la nivel de zi și oră.

Cercetătorii notează că, după aproape două decenii cu tendință spre o activitate solară mai domoală, semnalele s-au inversat în ultimii ani. Măsurătorile arată un mediu heliosferic mai „nervos”: viteze mai mari ale particulelor, densitate, temperatură și câmp magnetic amplificate. În termeni simpli, avem mai multe șanse ca ploi de particule încărcate să lovească magnetosfera Pământului și să o „zgâlțâie” suficient cât să apară efecte la sol și în orbită, noteaza Dailymail.

Ce înseamnă, de fapt, „Soarele se trezește”

Când astronomii spun că Soarele „se trezește”, se referă la intensificarea proceselor de la suprafața și din atmosfera sa: cresc numărul petelor solare, apar mai des erupții (flare-uri) și ejecții de masă coronală (CME). Dacă o CME este îndreptată spre Pământ, norul de plasmă și câmp magnetic ajunge la noi în 1–3 zile și poate declanșa o furtună geomagnetică când interacționează cu magnetosfera planetei.

Această interacțiune nu este doar un fenomen frumos de privit. Alinierea „nefericită” a câmpurilor magnetice poate pompa curenți în rețelele electrice, suprasolicitând transformatoare și echipamente, poate perturba legături satelitare, poziționarea GPS și comunicațiile radio pe unde scurte — pe care se bazează, între altele, piloții care zboară pe rute polare. De aceea, agențiile spațiale și centrele meteorologiei spațiale monitorizează constant erupțiile și CME-urile, emițând alerte pe scara G (de la G1 minor la G5 extrem).

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Efecte posibile pe Pământ: de la rețele la GPS și zboruri

La sol, cele mai vizibile consecințe sunt penele de curent sau fluctuațiile de tensiune, în special în rețelele întinse la latitudini mai nordice. Operatorii energetici au proceduri pentru a reduce sarcina, a izola tronsoane vulnerabile și a proteja transformatoarele în timpul episoadelor severe. Nu toate furtunile produc probleme, dar cele mari pot declanșa efecte în lanț.

În aer și în spațiu, furtunile pot încărca electric sateliții, pot crește frecvența erorilor la bord și pot îngreuna menținerea orbitelor joase prin modificarea densității atmosferei superioare. Aviația poate redirecționa rute pentru a evita regiunile cu absorbție radio ridicată sau nivel crescut de radiații. Utilizatorii obișnuiți resimt impactul prin semnal GPS mai slab, internet prin satelit întrerupt, poziționări imprecise sau scurte întreruperi ale rețelelor mobile.

Soarele devine mai activ.

Cum ne pregătim și ce putem urmări

Vestea bună este că furtunile solare nu vin fără preaviz. Observatoarele solare urmăresc în timp real erupțiile, iar centrele de prognoză (precum NOAA SWPC sau ESA SSA) emit buletine și alerte cu ore sau chiar zile înainte. Pentru public, recomandările sunt de bun-simț: protecții la supratensiune pentru echipamente sensibile, baterii externe încărcate, planuri minime de continuitate pentru activități critice și atenție la comunicările oficiale în cazul unui episod sever.

Pe partea spectaculoasă, când indicii geomagnetici (precum Kp) urcă, șansele de aurore cresc și spre latitudini mai joase decât de obicei. Fotografiază responsabil: caută zone întunecate, departe de poluarea luminoasă, și evită drumurile pe timp de noapte în condiții meteo nefavorabile. Ține însă cont că apariția aurorelor la latitudini temperate este intermitentă și depinde de intensitatea furtunii, de aceea promisiunile „garantate” sunt neprofesionale.

De ce acum și cât va dura

Soarele parcurge cicluri regulate de activitate, cu maxime aproximativ la fiecare 11 ani. Actualul ciclu, cunoscut drept Ciclu Solar 25, își atinge vârful în intervalul 2025–2026, ceea ce explică densitatea mai mare a fenomenelor deja observată. Deși modelele devin tot mai bune, predicțiile exacte — când, cât de puternic și unde vor lovi efectele — rămân limitate. Asta înseamnă că următoarele luni vor aduce o alternanță de zile liniștite și episoade intense, pe care autoritățile le vor urmări îndeaproape.

În concluzie, „trezirea” Soarelui este o veste cu două tăișuri: oferă șansa unor aurore memorabile, dar cere prudență pentru infrastructurile vitale. Vigilența, informarea corectă și procedurile tehnice deja existente pot transforma un risc în evenimente gestionabile — iar știința, în spectacol ceresc.