Situație alarmantă, la nivel național. Materiile la care nu se mai găsesc profesori nici măcar în cele mai mari licee din țară

În România, criza de profesori de științe exacte a ajuns într-un punct critic, afectând chiar și cele mai mari colegii naționale. Colegiul „I. L. Caragiale” din București, unul dintre liceele de top, se confruntă de ani buni cu imposibilitatea de a acoperi orele de fizică. De mai bine de patru ani, cele 12 ore libere nu au fost ocupate de niciun cadru didactic titular, iar școala a fost nevoită să apeleze la profesori pensionari. Situația este cu atât mai gravă cu cât anul acesta este ultimul în care cele două cadre didactice aflate la pensie au acceptat să continue activitatea. Fenomenul nu se limitează doar la Caragiale, ci se repetă în toată țara, iar oficialii din Ministerul Educației avertizează că lipsa profesorilor se extinde și la chimie, informatică, TIC și matematică.

Licee de prestigiu, fără profesori la catedră

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I. L. Caragiale”, a explicat, la TVR Info, că situația a devenit o rutină periculoasă.

„De 4-5 ani apelăm la profesori pensionari, dar acesta este ultimul an în care cele două foste colege de-ale noastre, profesoare la pensie, și-au dat acceptul. (…) La anul nu știu ce o să se întâmple și cine o să predea fizica”, a spus directoarea.

Problema se repetă și în alte colegii din Capitală. La Colegiul Național „George Coșbuc”, directoarea Raluca Ivănuș a povestit că o tânără suplinitoare a renunțat după doar un modul, declarând că nu este pregătită să facă față sistemului.

Date alarmante la nivel național

Potrivit lui Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, la examenul de titularizare din 2025 au fost scoase aproape 700 de posturi la fizică, dar s-au prezentat doar 200 de candidați. Situația este asemănătoare și pentru chimie, matematică sau informatică.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

În județul Alba, rezultatele obținute la concursul de titularizare arată dimensiunea crizei: în 2024, cei doi candidați la disciplina fizică au luat note de 3.95 și 4.10. În 2023, singurul candidat înscris a obținut sub nota 3.

Profesorii tineri evită sistemul de învățământ

Declarațiile profesorilor arată că lipsa de cadre didactice este legată direct de atractivitatea scăzută a profesiei. Profesoara Delia Davidescu a subliniat la TVR Info că tinerii absolvenți preferă cercetarea sau mediul privat, unde salariile și condițiile sunt mult mai avantajoase.

„Cei care termină acum facultatea nu sunt deloc tentați să se angajeze în învățământ”, a explicat ea.

Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, a semnalat că, în multe județe, în ultimul deceniu au intrat în sistem cel mult unu-doi profesori noi de fizică, iar ponderea cadrelor didactice care au sub 40 de ani abia trece de câteva procente.

Sindicatele: deficit major la științele exacte

Marius Nistor, președintele Federației „Spiru Haret”, a avertizat încă din ianuarie 2025 că deficitul de cadre didactice este major la fizică, chimie și matematică. Pentru a acoperi lipsa, unele școli au apelat chiar la studenți. Profesorul de matematică Flavian Georgescu a confirmat că în București, lunar, se caută insistent cadre didactice disponibile.

Problema nu este nouă. În 2021, inspectoarea școlară Daiana Bălan spunea că în Bistrița-Năsăud, în ultimii 10 ani, nu a intrat niciun absolvent ca profesor de fizică.

Previziuni sumbre pentru următorul deceniu

Conform datelor prezentate de Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, în următorii 10 ani aproape 60.000 de profesori se vor pensiona. Dacă nu apar măsuri concrete, deficitul se va accentua dramatic. În prezent, media de vârstă a profesorilor de științe exacte depășește 50 de ani, iar mulți dintre aceștia se află deja aproape de vârsta de pensionare.

La rândul său, prorectorul Universității din București, Lucian Ciolan, a explicat că plecările cele mai multe din sistem se înregistrează în primii cinci ani de carieră, exact perioada în care salariile sunt cele mai mici și oportunitățile profesionale, reduse.