Sfârșitul amar al primei fabrici de ciocolată din România. Iuliu Maniu îi cumpăra Reginei Maria bomboane ”Zamfirescu”, furnizor al Casei Regale și al cofetăriei Capșa

Puțini cunosc faptul că prima fabrică de ciocolată din România a fost înființată la București, într-o perioadă în care dulciurile fine erau considerate un lux inaccesibil pentru mulți. Această fabrică, care avea să devină una dintre cele mai mari din sud-estul Europei, își leagă destinul de numele antreprenorului vizionar Constantin Zamfirescu. Acesta a transformat un mic atelier într-o afacere de succes, scriind astfel un capitol important în istoria industriei dulciurilor din România.

Prima fabrică de ciocolată din România s-a deschis pe bulevardul Mihail Kogălniceanu din Capitală

Fabrica de ciocolată a fost fondată inițial în anul 1891 de industriașul francez F. Bresson, pe actualul bulevard Kogălniceanu, la numărul 38.

Câțiva ani mai târziu, în 1898, aceasta a fost preluată de Constantin Zamfirescu, un om de afaceri hotărât să transforme producția de ciocolată într-o industrie prosperă.

O dovadă a succesului său este menționată în lucrarea „Bucureștiul în 1906” a lui Frédéric Damé, unde se arată că fabrica înregistra vânzări de aproximativ 800.000 de franci elvețieni, o sumă impresionantă pentru acea epocă.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Tradiția antreprenorială a familiei Zamfirescu

Istoria familiei Zamfirescu în domeniul afacerilor își are originile în jurul anului 1840, când Constantin Zamfirescu (primul) s-a stabilit la București, provenind din zona Muscelului.

Acesta a reușit să cumpere un teren de la boierul Scarlat Stravolca în zona Dudești și a pus bazele unei topitorii de grăsimi pentru producerea de lumânări.

Totodată, a investit în două cazane pentru fabricarea săpunului de rufe, ceea ce i-a adus un succes notabil. Lumânările produse de el erau folosite atât în casele boierești, cât și la Curtea Domnească, iar afacerea sa a prosperat rapid.

Pe măsură ce Bucureștiul se dezvolta, și cererea pentru produse de calitate creștea. Astfel, Zamfirescu a început să importe esențe de parfum din Franța, de la celebrul atelier de parfumieri „Grasse”, și să producă săpunuri de toaletă destinate elitei bucureștene. Această expansiune i-a adus o avere considerabilă, iar afacerea sa a devenit una dintre cele mai prospere din Capitală.

După moartea sa în 1865, nepoții săi, Constantin și Olimp Zamfirescu, au devenit lucrători la prima fabrică de ciocolată din București, deținută de industriașul francez Bresson.

În 1898, cu economiile proprii și moștenirea de la bunicul lor, cei doi frați au reușit să cumpere fabrica și să înceapă o afacere de familie. La început, laboratorul funcționa pe Strada Honțig, iar sediul magazinului de desfacere se afla pe Bulevardul Elisabeta, la numărul 34.

Vezi și: Amor și trădare, cu gust de ciocolată. Istoria Casei Capșa, ”singurul local intelectual” din Bucureștiul secolului trecut

Constantin Zamfirescu, al doilea din stânga imaginii, în fața Cofetăriei Zamfirescu. Foto Codin Zamfirescu, Arhiva Familiei Zamfirescu via B365

Ciocolata Zamfirescu a ajuns furnizorul Casei Capșa și Casei Regale a României

Pentru a asigura succesul fabricii, frații Zamfirescu livrau personal ciocolata magazinelor și clienților, ajungând chiar și în orașe precum Ploiești și Giurgiu. După o vreme, Olimp a decis să se retragă din afacere, iar Constantin Zamfirescu a rămas singur la conducere.

Acesta a realizat rapid că pentru a deveni un jucător important pe piață, trebuie să investească masiv. A cumpărat un teren pe Calea 13 Septembrie, a importat utilaje moderne din Germania și a studiat metodele de producție ale celor mai mari ciocolaterii europene. Aceste decizii au fost cheia succesului său.

Dulciurile fabricate de „Ciocolata Zamfirescu” au devenit rapid populare, nu doar în București, ci în întreaga țară. Calitatea produselor sale a fost recunoscută la nivel înalt, astfel că fabrica a devenit furnizorul oficial al Casei Regale a României.

Afacerea s-a extins cu noi magazine în București, Sinaia, Iași și Chișinău. În 1922, celebra casă „Grigore Capșa” i-a acordat fabricii Zamfirescu dreptul de a folosi marca „Capșa SAR” pe etichetele produselor sale.

Până în anii 1930, parteneriatul s-a consolidat, iar „Ciocolata Zamfirescu” era considerată una dintre cele mai importante fabrici de dulciuri din Europa de Sud-Est.

Vezi și: Epopeea APACA și cele 97 de zile. De unde provine numele și cum s-a construit cea mai cunoscută fabrică de textile din București în doar trei luni de zile

Iuliu Maniu i-ar fi cumpărat Reginei Maria bomboane ”Zamfirescu”

Un episod interesant din istoria fabricii este legat de Iuliu Maniu, unul dintre cei mai importanți oameni politici ai României interbelice.

Aflat la Sinaia, acesta a trecut pe la cofetăria „Zamfirescu” pentru a cumpăra bomboane destinate Reginei Maria, cu care urma să aibă o întrevedere.

Fascinat de diversitatea și rafinamentul dulciurilor, a întârziat la întâlnire, motiv pentru care a trebuit să găsească rapid o scuză. Explicația sa a fost că a fost reținut de „treburi de stat”, o justificare care a stârnit amuzamentul celor prezenți.

Standul „Ciocolata Zamfirescu” de la Expoziția și târgul de mostre a industriei românești din București, 1921, Parcul Carol. Foto expo1921 mnir.ro apud Comisia Europeană a Dunării, pagina de facebook

Patronul fabricii și-a pus capăt zilelor, după ce și-a pierdut afacerea mult iubită

Din păcate, odată cu instaurarea regimului comunist, afacerea familiei Zamfirescu a fost puternic afectată. Pe 11 iunie 1948, fabrica a fost naționalizată, iar Constantin Zamfirescu a fost expropriat de întreaga sa avere.

Incapabil să accepte pierderea muncii de o viață, acesta a căzut într-o profundă depresie, care l-a împins la un gest tragic: s-a sinucis, aruncându-se pe geam.

Familia sa, care a încercat să fugă din țară traversând Marea Neagră, a fost prinsă și deportată în Bărăgan. După ce a fost eliberată din detenție, „Ciocolata Zamfirescu” nu mai exista.

Fabrica fusese unită cu alte două întreprinderi din București și reorganizată sub numele de „Întreprinderea de Produse Zaharoase”, punând astfel capăt unei epoci de excelență în producția de dulciuri românești.

Astăzi, puțini își mai amintesc de gloria „Ciocolatei Zamfirescu”, dar povestea acestei afaceri rămâne un exemplu de viziune, perseverență și tragedie în fața schimbărilor brutale ale istoriei.

Vezi și: Fabrica din România, unică în regiune, care cucerește Europa. Primele produse sunt pregătite de livrare, ajung în toate colțurile continentului