Semnarea demisiei la restructurarea postului e o capcană care te lasă fără drepturi. Ce spune Codul muncii și ce să ceri legal de la angajator
Când ți se spune „se restructurează postul”, mulți angajați intră automat în panică și cred că următorul pas este să-și dea demisia. Uneori, confuzia nu e întâmplătoare: ți se pune în față o hârtie „ca să fie mai simplu”, ți se sugerează că „așa se face” sau că „oricum pleci”. Doar că simplu pentru angajator poate însemna costisitor pentru tine, fiindcă o demisie semnată în grabă poate echivala cu renunțarea la drepturi pe care le ai tocmai în situația în care postul dispare.
Iar aici e diferența care contează: dacă firma desființează postul, încetarea contractului trebuie făcută printr-o procedură de concediere, nu prin demisia ta. Demisia e o decizie personală, nu o formalitate prin care angajatorul își „economisește” obligațiile.
Restructurare nu înseamnă demisie. Două concepte pe care nu ai voie să le amesteci
În Codul muncii, demisia este actul unilateral de voință al salariatului: pleci pentru că tu vrei, nu pentru că firma îți cere. Asta înseamnă că inițiativa încetării contractului îți aparține, iar semnătura ta are greutatea unei decizii asumate.
În schimb, desființarea postului ține de angajator și se face prin concediere pentru motive care nu țin de persoana salariatului (reorganizare, motive economice etc.). Pe românește: „firma nu mai are nevoie de postul respectiv”, iar firma trebuie să-și asume legal această decizie, cu documente și pași procedurali. De aceea, formula „te dăm afară, dar scrie tu că pleci” este, în esență, o mască pentru o concediere.
Ce pierzi dacă semnezi demisia când ți se desființează postul
Prima pierdere e una pe care mulți o realizează abia după ce e prea târziu: protecția socială. Indemnizația de șomaj și condițiile de acordare sunt explicate de ANOFM, iar tipul încetării contractului contează în practică. O demisie îți poate complica serios accesul la șomaj exact când ai nevoie de o perioadă de respiro până găsești alt job.
A doua pierdere importantă este preavizul din concediere. La concediere pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, ai dreptul la un preaviz minim, timp în care ești plătit și poți căuta alt loc de muncă. Dacă semnezi demisia, angajatorul poate încerca să închidă rapid relația de muncă, iar tu rămâi fără acest „tampon” financiar și de timp.
În plus, dacă există compensații prevăzute în contractul individual sau colectiv pentru concedieri (salarii compensatorii, pachete de plecare), demisia te poate scoate automat din zona acestor beneficii. Practic, un singur document semnat „ca să fie simplu” poate însemna bani pierduți și drepturi tăiate.
Ce să ceri legal și unde te informezi, concret, fără să intri în conflict
Dacă ți se spune că postul se desființează, răspunsul util nu este unul agresiv, ci unul corect: cere decizia formală și procedura legală. Spui calm că înțelegi situația, dar că aștepți actele de concediere și preavizul, conform legii. Nu e „încăpățânare”, e protejarea ta.
Dacă angajatorul insistă să semnezi demisia sau îți pune presiune, cere timp de gândire și solicită documentele în scris (pe e-mail). În multe cazuri, faptul că nu mai reacționezi „din scurt” oprește presiunea. Iar dacă situația devine abuzivă sau ți se refuză drepturi, ai la îndemână canale oficiale: poți depune o sesizare la Inspecția Muncii, iar pentru șomaj și pașii de urmat verifici direct informațiile de pe ANOFM.
În final, regula de aur rămâne simplă: nu semna demisia dacă nu vrei să pleci. Dacă postul dispare, angajatorul trebuie să își asume desființarea lui prin actele corecte, nu prin semnătura ta.