Scrisorile lui Vlad Țepeș dezvaluie detalii care rescriu istoria Europei medievale. Orezul ar fi ajuns la Sibiu cu 150 de ani înainte de restul continentului

Scrisorile lui Vlad Țepeș păstrate la Sibiu par să ascundă mult mai mult decât ordine militare și formule de politețe medievală. O analiză chimică de ultimă generație, realizată pe documente vechi de peste jumătate de mileniu, scoate la iveală indicii surprinzătoare despre dieta voievodului și despre comerțul din Transilvania secolului XV: pe aceste scrisori apar urme de orez, deși plantele de orez aveau să fie cultivate oficial în Europa abia un secol și jumătate mai târziu, în Italia. În plus, pe aceeași hârtie au fost identificate și urme ale bacteriei ciumei, ceea ce mută mai devreme cronologia epidemiilor din zonă.

Scrisori vechi, tehnologii noi

Punctul de plecare a fost un studiu publicat în 2023 în revista științifică Analytical Chemistry, în care o echipă internațională de cercetători a analizat trei scrisori semnate de Vlad Țepeș și păstrate în Arhivele Statului din Sibiu. Folosind tehnici moderne de analiză chimică a urmelor organice, oamenii de știință au studiat reziduuri rămase pe fibrele hârtiei: proteine, molecule din transpirație, lacrimi sau din contactul cu alimente și mediu.

Prima concluzie care a atras atenția publicului atunci a fost legată de sănătatea voievodului. Cercetătorii au identificat markeri biologici compatibili cu o boală rară ce poate provoca lacrimi amestecate cu sânge, ipoteză care ar putea explica legendele sumbre legate de figura lui Vlad Țepeș. Nu este o certitudine medicală, dar sugerează că voievodul avea probabile probleme oculare și hematologice.

Într-un interviu ulterior, coordonatorul cercetării, Gleb Zilberstein, a explicat pentru publicația locală Turnul Sfatului că aceleași scrisori pot spune povestea unui întreg oraș. Analiza nu se oprește la starea de sănătate a domnitorului, ci reconstituie „urmele” de plante, produse agricole și agenți patogeni care circulau în jurul Sibiului în urmă cu cinci secole.

Horoscop zilnic 9 decembrie 2025. Zodia care trece printr-o despărțire dureroasă

Zodiile care atrag noroc și abundență începând cu 8 decembrie. Vin bani din surse neaşteptate

Orezul care ajunge la Sibiu cu 150 de ani înaintea Europei

Cel mai spectaculos rezultat ține de alimentație. Potrivit lui Zilberstein, datele indică o dietă „aproape vegetariană” pentru Vlad Țepeș, bazată pe plante și produse agricole locale. Printre moleculele detectate pe pergament se numără însă și urme specifice orezului – o descoperire care i-a surprins chiar și pe cercetători.

În mod obișnuit, istoricii fixează primele culturi de orez din Europa în Italia, la aproximativ 150 de ani după perioada în care au fost scrise scrisorile analizate. Faptul că orezul apare pe documente semnate la Sibiu sugerează că boabele ajungeau în Transilvania pe rute comerciale orientale, probabil ca marfă de lux adusă de negustori. Nu înseamnă neapărat că orezul era cultivat în zonă, dar arată că era cunoscut și consumat aici cu mult înainte să devină o cultură europeană.

Sibiul era, la acea vreme, un nod comercial important între Est și Vest, iar scrisorile par să confirme această poziție. Mărfuri din Orient – printre care și orezul – ar fi trecut prin oraș, lăsând urme invizibile până azi pe documentele oficiale. Pentru istorici, astfel de date pot rescrie harta circulației produselor alimentare în Europa medievală și pot arăta că spațiul românesc era mai conectat la marile rute comerciale decât se credea.

Una dintre scrisorile lui Vlad Țepeș. din 1457, pe care cercetătorii au analizat-o.

Ciuma pe hârtie și reconfigurarea cronologiei epidemiilor

La fel de importantă este și identificarea urmelor bacteriei Yersinia pestis – agentul patogen responsabil pentru ciumă – pe scrisorile lui Vlad Țepeș. Prezența bacteriei nu înseamnă că domnitorul ar fi fost neapărat bolnav, dar arată că microbul circula deja în mediul în care au fost redactate și manipulate documentele.

Zilberstein atrage atenția că acest lucru ar putea împinge mai devreme data la care ciuma a ajuns în spațiul românesc. Istoria clasică leagă marile epidemii europene de anul 1347, când negustorii genovezi au adus boala din Crimeea. Urmele găsite pe scrisorile păstrate la Sibiu indică faptul că rutele comerciale de la Marea Neagră ar fi putut transporta ciuma către interiorul continentului mai devreme și mai intens decât se presupunea.

Pentru moment, toate aceste concluzii sunt formulate cu prudență: ele se bazează pe urme chimice extrem de fine și necesită confirmare prin analize suplimentare și comparații cu alte documente din aceeași perioadă. Dar ele deschid un front de cercetare fascinant, în care o simplă scrisoare domnească poate deveni o „capsulă a timpului” cu informații despre ce mâncau oamenii, ce boli circulau și cum arăta, de fapt, lumea din jurul lui Vlad Țepeș.