Sângele centenarilor ascunde indicii esențiale despre longevitate. Ce au descoperit oamenii de știință

Un nou studiu realizat pe un eșantion larg de persoane cu vârste înaintate oferă date revelatoare despre cum ar putea fi prezisă longevitatea prin analiza unor biomarkeri din sânge. Publicată recent în GeroScience, cercetarea evidențiază diferențele biologice subtile, dar semnificative, dintre persoanele care trăiesc peste 100 de ani și restul populației. Studiul oferă o perspectivă promițătoare asupra legăturii dintre sănătatea metabolică, stilul de viață și îmbătrânirea în condiții bune.

Centenarii nu mai sunt o excepție

Deși în trecut păreau cazuri izolate, centenarii devin tot mai numeroși, fiind cel mai rapid segment în creștere al populației globale. Numărul lor se dublează aproximativ la fiecare zece ani încă din anii ’70. Cu toate acestea, misterul longevității rămâne greu de descifrat. Studiile anterioare au fost adesea limitate la grupuri restrânse și selecționate, excluzând, de exemplu, persoanele care trăiesc în cămine de bătrâni.

În contrast, noul studiu condus de Karin Modig, profesor asociat de epidemiologie la Institutul Karolinska, se bazează pe un set de date uriaș: peste 44.000 de suedezi, cu vârste între 64 și 99 de ani, care au fost monitorizați pe o perioadă de până la 35 de ani. Dintre aceștia, 1.224 au ajuns la vârsta de 100 de ani, iar 85% dintre aceștia au fost femei.

Analiza a inclus 12 biomarkeri din sânge, legați de inflamație, metabolism, funcția hepatică și renală, dar și de posibile deficiențe nutriționale sau anemie. Studiul a urmărit cum variațiile acestor valori influențează șansele de a atinge vârsta de 100 de ani, chiar și după ce au fost luați în calcul factori precum sexul, vârsta sau prezența bolilor.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Semnalele din sânge care prevestesc o viață lungă

Unul dintre cele mai interesante rezultate ale cercetării a fost constatarea că persoanele care au atins vârsta centenară aveau în general niveluri mai scăzute de glucoză, creatinină și acid uric încă din deceniile anterioare. De exemplu, aproape niciunul dintre centenari nu avea un nivel de glucoză mai mare de 6,5 mmol/L la vârsta de 65-70 de ani, ceea ce poate indica o stare metabolică mai bună decât a colegilor lor de generație.

Valori foarte mari sau foarte mici ale altor biomarkeri – precum colesterolul total, fierul, sau enzimele hepatice – au fost asociate cu o probabilitate mai scăzută de a atinge vârsta de 100 de ani. Cei cu colesterol și niveluri de fier mai scăzute au avut o șansă redusă, în timp ce nivelurile crescute de acid uric sau glucoză au fost corelate cu o scădere semnificativă a șanselor de supraviețuire pe termen lung.

Diferențele absolute nu sunt dramatice, dar devin relevante în contextul unei populații în vârstă în continuă expansiune. Spre exemplu, în cazul acidului uric, 4% dintre persoanele din grupul cu cele mai mici valori au trăit până la 100 de ani, în timp ce doar 1,5% dintre cei cu cele mai mari niveluri au atins acest prag.

Deși studiul nu poate stabili cu certitudine ce factori determină aceste valori ale biomarkerilor – fie genetici, fie legați de stilul de viață – există suficiente motive pentru a crede că alimentația, consumul de alcool, nivelul de activitate fizică și alți factori comportamentali au o contribuție importantă.

Un aspect esențial este că aceste diferențe în profilul biologic au fost observate cu mult timp înainte de atingerea vârstei centenare, sugerând că efectele genelor și ale alegerilor făcute de-a lungul vieții se acumulează lent și consecvent. De asemenea, studiul indică faptul că menținerea în limite normale a unor valori precum glucoza, creatinina sau acidul uric ar putea reprezenta un indicator timpuriu al unei îmbătrâniri sănătoase.

Cu toate acestea, autorii subliniază că norocul joacă și el un rol important. Nu toate persoanele cu biomarkeri „buni” devin centenari, și nu toate cele cu valori mai puțin favorabile mor prematur. Totuși, rezultatele oferă un argument puternic în favoarea monitorizării regulate a sănătății metabolice și renale după o anumită vârstă.

Chiar dacă datele prezentate nu ne spun cu exactitate cum să trăim 100 de ani, ele ne oferă o hartă biologică a ceea ce ar putea însemna un traseu sănătos până acolo. Iar în lumea modernă, unde longevitatea devine tot mai accesibilă, înțelegerea modului în care sângele ne poate prevesti viitorul ar putea fi una dintre cele mai importante descoperiri din epidemiologia actuală.