Românii se tem pentru stabilitatea locului de muncă până la pensie. Ce arată cele mai recente studii

Într-o perioadă în care piața muncii din România se confruntă cu transformări accelerate, angajații privesc viitorul profesional cu tot mai multă incertitudine. Cel mai recent studiu realizat de Raiffeisen Bank, în parteneriat cu compania de cercetare Appinio, arată că șase din zece români se declară îngrijorați că nu își vor putea păstra actualul loc de muncă până la vârsta pensionării. Rezultatele scot în evidență diferențe clare între categorii sociale, femeile și persoanele trecute de 40 de ani resimțind cel mai puternic presiunea schimbărilor economice și tehnologice.

Pe fondul unei economii instabile, marcată de fluctuații salariale și de apariția constantă a unor noi tehnologii, încrederea în stabilitatea locului de muncă scade. Dacă pentru unii angajați digitalizarea este o șansă de evoluție, pentru alții ea se transformă într-un motiv de teamă, mai ales atunci când se discută despre automatizare și inteligență artificială.

Vârsta, un factor decisiv pe piața muncii

Unul dintre cele mai sensibile aspecte scoase la iveală de cercetare este impactul vârstei asupra șanselor de angajare și păstrare a locului de muncă. Aproximativ doi din zece respondenți declară că se tem de concediere din cauza vârstei, ceea ce indică persistența unor bariere majore în companiile românești.

Dacă la începutul carierei vârsta tânără poate fi privită drept un avantaj, după 40 de ani ea devine adesea un obstacol. Mulți angajatori preferă să investească în angajați mai tineri, considerându-i mai adaptabili și mai pregătiți pentru noile tehnologii. În același timp, experiența acumulată de cei mai vârstnici este ignorată, ceea ce duce la o vulnerabilizare a acestei categorii.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În plus, situația economică actuală accentuează aceste temeri. Potrivit studiului, 54% dintre respondenți se tem de scăderea salariilor, iar 49% de pierderea locului de muncă. Aceste îngrijorări vin pe fondul unei instabilități financiare resimțite la nivel național, dar și al lipsei unor programe de sprijin dedicate angajaților aflați în pragul maturității profesionale.

Inteligența artificială între amenințare și soluție

Un alt punct central al cercetării este percepția românilor asupra impactului inteligenței artificiale și al automatizării. Aproximativ trei din zece angajați cred că locurile de muncă vor fi reduse ca urmare a acestor schimbări tehnologice. Îngrijorările sunt mai vizibile la categoria de vârstă 35–45 de ani, unde mulți respondenți se așteaptă ca meseriile tradiționale să fie înlocuite treptat de algoritmi și sisteme automatizate.

Pe de altă parte, inteligența artificială nu este privită doar ca o amenințare. O parte dintre respondenți cred că tehnologia poate fi o oportunitate dacă este folosită inteligent și însoțită de programe de recalificare. Soluțiile propuse de angajați vizează dobândirea de competențe digitale, reconversia profesională și dezvoltarea unor activități complementare celor automatizate.

Raiffeisen Bank anunță că a început deja să implementeze programe de formare și specializare în domeniul digital și al AI, tocmai pentru a-și pregăti angajații să facă față viitoarelor provocări. „Privim aceste schimbări efervescente nu ca pe obstacole, ci ca pe pârghii pentru progres continuu”, a subliniat Irina Kubinschi, HR Director al băncii.

Dincolo de cifre și statistici, studiul scoate la iveală o nevoie urgentă: crearea unui mediu de lucru adaptabil și rezilient, în care angajații să se simtă protejați indiferent de vârstă. Educația continuă, programele de recalificare și flexibilitatea pe piața muncii devin priorități esențiale.

Angajații trebuie să fie sprijiniți să învețe constant și să își dezvolte abilități noi, pentru a se menține competitivi. În paralel, companiile au responsabilitatea de a valorifica experiența angajaților seniori și de a integra inteligența artificială într-un mod care să completeze, nu să înlocuiască, munca oamenilor.

Studiul realizat pe un eșantion de 800 de persoane, în perioada iulie – august 2025, arată clar că încrederea în stabilitatea profesională scade pe măsură ce schimbările devin mai rapide. Totuși, viitorul pieței muncii poate fi privit cu optimism, dacă transformările sunt gestionate cu atenție și orientare către nevoile reale ale angajaților.

În final, ceea ce rămâne cert este că locul de muncă nu mai poate fi considerat un dat sigur până la pensie, ci un traseu în permanentă evoluție, care cere flexibilitate, curaj și deschidere către nou.