Românii se numără printre cei care plătesc cele mai mari facturi la energie electrică din lume. Cât costă curentul în România comparativ cu alte țări

Într-un context economic tot mai dificil, România se află printre țările unde energia electrică costă cel mai mult la nivel global. Potrivit unei statistici realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), care a analizat prețurile la energie în 144 de state, țara noastră ocupă locul 21 în lume în clasamentul celor mai scumpe tarife pentru populație. Diferențele sunt uriașe față de alte regiuni, iar cauzele sunt multiple – de la lipsa capacităților de producție și pierderile din sistem, până la efectele războiului din Ucraina și scumpirea gazelor naturale.

România, printre țările cu cea mai scumpă energie electrică din lume

Conform datelor AEI, energia electrică plătită de români este de 70 de ori mai scumpă decât cea mai ieftină energie din lume, vândută populației din Iran, și de 58 de ori mai ieftină decât cea mai scumpă, înregistrată în Insulele Bermude. Această poziționare confirmă presiunea enormă pe care o resimt consumatorii din România, atât casnici, cât și industriali.

Prețul ridicat este rezultatul unei combinații complexe de factori interni și externi. În plan intern, România se confruntă cu capacități de producție insuficiente și cu pierderi semnificative în rețelele de transport și distribuție, care în unele regiuni pot atinge chiar și 20%. De asemenea, costurile generate de politicile și reglementările energetice contribuie la creșterea prețurilor.

Creșterea prețului certificatelor de emisii de CO₂, impusă prin sistemul european ETS, face ca energia produsă din surse fosile să devină tot mai scumpă. În același timp, investițiile mari necesare pentru tranziția către surse regenerabile și dificultatea echilibrării acestora, din cauza dependenței de condițiile meteo, amplifică problema.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Dezechilibre majore între exporturi și importuri

Un alt aspect care contribuie la menținerea prețurilor ridicate este modul de gestionare a exporturilor și importurilor de energie. România exportă energie în perioadele cu cerere scăzută, când și prețurile sunt mici, dar este nevoită să importe scump în momentele de vârf ale consumului.

În plus, variațiile de producție în cazul surselor hidro, eoliene sau solare – determinate de secetă sau lipsa vântului – duc la creșterea costurilor marginale de producție. Aceste fluctuații afectează stabilitatea sistemului energetic și determină dependența de sursele fosile mai costisitoare.

Pe de altă parte, creșterea taxelor și accizelor din ultimii ani a amplificat presiunea asupra prețurilor, contribuind la scumpirea constantă a facturilor pentru populație și firme.

Impactul regional și global asupra pieței din România

Pe plan extern, situația energetică din Europa de Est a fost afectată de războiul din Ucraina, care a dus la deteriorarea infrastructurii energetice regionale. În același timp, Republica Moldova s-a confruntat cu lipsa combustibilului necesar pentru producerea energiei, ceea ce a amplificat cererea în regiune și a crescut prețurile.

România și alte țări est-europene au capacități limitate de interconectare cu piețele vest-europene, acolo unde energia este mai ieftină și mai stabilă. Astfel, cererea mare din zonă nu poate fi acoperită eficient, iar prețurile cresc considerabil.

În plus, scumpirea gazelor naturale și a altor combustibili la nivel european a determinat o majorare a costurilor de producție pentru energia electrică. În unele momente, cererea globală de energie a crescut semnificativ din cauza variațiilor de producție regenerabilă, influențând direct prețurile și în România.

Sărăcia energetică, o realitate tot mai dură pentru milioane de români

Potrivit estimărilor, între 32% și 45% dintre români se confruntă cu sărăcie energetică, adică nu își permit să-și acopere nevoile de bază privind consumul de energie electrică. Aproximativ 20% dintre gospodării consumă mai puțin de jumătate din media națională, ceea ce indică o sărăcie energetică extremă.

În regiunile mai puțin dezvoltate, cum este Nord-Estul României, procentul este și mai mare – aproximativ 30,8% dintre gospodării nu își pot permite costurile energetice. Această situație are efecte directe asupra economiei: familiile cu venituri mici, care plătesc o pondere mare din buget pentru energie, reduc cheltuielile pentru alte bunuri și servicii, ceea ce frânează consumul intern.

Firmele românești, tot mai afectate de prețul ridicat al energiei

Consecințele nu se opresc la populație. Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chiseliță, „întreprinderile şi industria, în zone cu costuri energetice mari, cum este și cazul României, sunt mai puţin competitive. Dacă costul energiei pentru firme este ridicat, ele trebuie să includă asta în costuri, ceea ce reduce investiţiile, dezvoltarea sau profitabilitatea, mergând până la faliment”.

Conform datelor din EIB Investment Survey 2024 – România, 81% dintre firmele din țară consideră costurile la energie drept un obstacol în calea investițiilor. Pe sectoare, procentul este chiar mai mare: 89% în industrie, 86% în construcții, 82% în infrastructură și 71% în servicii. Atât IMM-urile, cât și companiile mari, resimt presiunea acestor costuri.