Românii care lucrează în străinătate, mai săraci ca niciodată. De ce nu mai trimit bani acasă ca pe vremuri
În ultimii ani, mitul românului plecat „la munca de jos” în Occident, care trimite constant bani acasă pentru familie sau pentru a construi o casă în satul natal, începe să se clatine. Datele oficiale publicate de Banca Națională a României arată că remiterile trimise de diaspora sunt în scădere, în timp ce muncitorii străini veniți în România, în special din Asia, trimit acasă sume considerabil mai mari raportat la numărul lor.
Fenomenul scoate în evidență o realitate dură: pentru mulți români din diaspora, mai ales cei din Italia și Spania, veniturile nu mai sunt suficiente nici pentru traiul zilnic, darămite pentru a mai pune bani deoparte pentru rudele din țară.
Diaspora românească, mai vulnerabilă ca oricând
Statisticile arată că diaspora românească trimite în țară aproximativ 1,5 – 2 miliarde de euro pe trimestru, în timp ce muncitorii străini din România transferă în țările de origine circa 0,4 miliarde de euro. Diferența pare mare la prima vedere, dar dacă raportăm aceste sume la numărul persoanelor implicate, tabloul se schimbă radical: aproape cinci milioane de români trimit mai puțini bani, per capita, decât cei circa 150.000 de muncitori asiatici veniți să lucreze în România.
Potrivit economistului Andrei Caramitru, explicația este simplă: românii din Italia și Spania, unde se află comunități uriașe, câștigă atât de puțin încât abia reușesc să supraviețuiască. Spre deosebire de anii 2000 sau începutul anilor 2010, când trimiteau constant bani acasă, mulți români din Occident astăzi „fac foamea”.
Interesant este că cei mai mulți bani vin din Germania și Marea Britanie, unde românii au acces mai ușor la joburi mai bine plătite și cu contracte legale. În schimb, din Spania și Italia remiterile sunt similare cu cele provenite din Statele Unite, unde comunitatea românească este mult mai mică.
De ce câștigă mai bine muncitorii asiatici din România
Contrastul cu muncitorii nepalezi, vietnamezi sau indieni din România este evident. Chiar dacă veniturile lor nu sunt mari după standardele locale, nivelul de trai în țările de origine este mult mai scăzut. Astfel, o parte importantă din salariu poate fi trimisă acasă, ceea ce îi face, paradoxal, mai „profitabili” financiar decât mulți români plecați în străinătate.
Un nepalez sau un bangladeshi angajat într-un restaurant sau pe un șantier din România poate trimite lunar acasă sume considerabile raportat la salariul mediu din țara sa. În schimb, un român care lucrează ca badantă în Italia sau pe șantier în Spania plătește chirii mari, asigurări și alte cheltuieli de trai, rămânând cu foarte puțin.
Ce înseamnă acest fenomen pentru România
Pe termen scurt, România continuă să primească miliarde de euro din diaspora, dar tendința este clar descendentă. Dacă numărul muncitorilor străini va continua să crească, banii pe care aceștia îi trimit acasă pot ajunge să neutralizeze sumele venite din diaspora românească.
Mai grav este mesajul simbolic: munca peste hotare nu mai garantează o viață mai bună. Pentru mulți români plecați, visul occidental s-a transformat într-o luptă zilnică pentru supraviețuire.
Pe termen lung, această schimbare ar putea descuraja migrația economică, în timp ce România va deveni tot mai dependentă de muncitori străini pentru a acoperi lipsa de forță de muncă locală.