România și recesiunea – ce urmează pentru economiile românilor la final de 2025. Avertismentul unui expert

Economia României se află la final de 2025 într-un punct critic, cu un deficit bugetar de peste 8% și cu o creștere economică modestă, între 0 și 1%, după cum estimează economistul Ionuț Dumitru. Deși riscul unei recesiuni tehnice este real, specialistul consideră că, în baza datelor statistice actuale, există șanse ca România să evite această situație. Totuși, chiar și în scenariul optimist, ritmul de creștere va fi mai mic decât cel cu care românii s-au obișnuit în ultimele două decenii.

Premierul Ilie Bolojan a confirmat că deficitul nu poate coborî sub 8% în acest an, iar provocările fiscale și economice pun presiune directă pe veniturile și economiile populației. În timp ce guvernul vorbește despre măsuri de consolidare bugetară, specialiștii avertizează că efectele acestora se vor resimți dureros atât în consum, cât și în puterea de cumpărare.

De ce nu putem scăpa de ajustările fiscale

Ionuț Dumitru a explicat că noile măsuri fiscale, introduse în vara lui 2025, sunt „dureroase, dar obligatorii”. România nu-și mai permite să acumuleze datorii la nesfârșit, întrucât un leu din trei cheltuit de stat provine din împrumuturi.

În lipsa acestor ajustări, încrederea piețelor financiare, a agențiilor de rating și a investitorilor ar fi puternic afectată. Chiar dacă impactul pe termen scurt este negativ și simțit direct în buzunarele românilor, economistul subliniază că aceste măsuri sunt singura cale de a stabiliza situația și de a crea condiții pentru o eventuală revenire.

Horoscop 4 februarie 2026. Zodia care poate fi dezamăgită în iubire dacă ia decizii pripite

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Odată ce deficitul va intra pe o traiectorie descendentă, România ar putea recâștiga credibilitatea în fața instituțiilor europene și a investitorilor. Însă până acolo, populația va trebui să suporte consecințele reducerii cheltuielilor și creșterii presiunii fiscale.

Ce înseamnă pentru români deficitul de peste 8%

Deficitul record pentru 2025 înseamnă că guvernul cheltuie semnificativ mai mult decât produce economia. Dincolo de impactul pe termen lung, acest dezechilibru se traduce imediat prin măsuri de austeritate: taxe mai mari, plafonări, înghețarea unor cheltuieli sociale și limitarea investițiilor publice.

Pentru cetățeanul de rând, efectele se resimt prin scăderea puterii de cumpărare, costuri mai mari la credite și o presiune tot mai accentuată pe economii. Românii care reușesc să pună bani deoparte își vor vedea economiile erodate de inflație și de lipsa unor randamente atractive, în timp ce cei care depind de salariu de la lună la lună vor simți cel mai tare constrângerile fiscale.

În paralel, costurile ridicate cu datoria publică limitează capacitatea guvernului de a susține programe de sprijin sau investiții care ar putea stimula economia. Practic, mare parte din resurse sunt direcționate către plata dobânzilor și rostogolirea datoriei existente.

Anul 2026, miza reală pentru economie

Economistul avertizează că adevărata provocare va fi în 2026, când România trebuie să reducă deficitul la circa 6%. Dacă măsurile adoptate în acest an își vor produce efectele, există șanse reale de a atinge această țintă. În caz contrar, țara riscă sancțiuni europene, pierderea unor fonduri și o deteriorare suplimentară a ratingului de țară.

Pentru români, următorii ani nu vor aduce creșteri spectaculoase ale veniturilor și nici o revenire rapidă a consumului. Economia se află într-o etapă de ajustare, în care disciplina financiară devine mai importantă decât expansiunea. Experții recomandă prudență în cheltuieli și orientarea către economisire, chiar și în condiții dificile.