România în Schengen: Un impuls economic nesperat

România se pregătește să devină membră deplină a Spațiului Schengen începând cu 1 ianuarie 2025, iar această decizie promite să aducă beneficii economice semnificative.

Potrivit consultantului economic Adrian Negrescu, citat de Agerpres, eliminarea controalelor la frontierele terestre va oferi economiei românești o „gură de oxigen” nesperată, într-un moment în care competitivitatea exporturilor este pusă sub presiune.

Această schimbare va contribui la reducerea costurilor logistice, va sprijini turismul și ar putea genera un plus de peste 2% din PIB, potrivit estimărilor. În contextul unei economii globale în continuă schimbare, aderarea la Schengen deschide noi perspective pentru România, atât în plan comercial, cât și în atragerea investițiilor străine.

Reducerea costurilor și creșterea competitivității exporturilor

Unul dintre cele mai importante beneficii ale aderării României la Spațiul Schengen este eliminarea timpilor de așteptare la frontierele terestre. În prezent, controalele vamale și cozile de la granițele de vest costă economia românească peste 2 miliarde de euro anual, potrivit estimărilor transportatorilor. Aceste costuri au fost suportate indirect de consumatori, prin prețuri mai mari, și au afectat negativ competitivitatea produselor de export.

Eliminarea acestor bariere va însemna o reducere semnificativă a costurilor de transport pentru companiile care exportă mărfuri, precum și pentru importatori. Astfel, prețurile produselor importate vor scădea, ceea ce va aduce beneficii directe pentru consumatori. În plus, sectorul agricol și transportul de marfă sunt de așteptat să înregistreze creșteri semnificative ale tranzacțiilor, stimulând astfel economia locală.

Adrian Negrescu subliniază că aderarea la Schengen poate deveni o oportunitate pentru dezvoltarea unui ecosistem economic mai eficient. În acest context, extinderea infrastructurii de transport rutier și feroviar rămâne o prioritate. Accesul mai rapid și mai facil la piețele europene ar putea contribui la relocarea unor capacități de producție în România, făcând din țara noastră un punct strategic pentru companiile interesate de reconstrucția Ucrainei, o afacere evaluată la peste 500 de miliarde de euro.

Impactul asupra turismului și investițiilor străine

Eliminarea controalelor la frontierele terestre nu doar că va optimiza traficul rutier, ci va facilita și atragerea turiștilor străini. Consultantul economic atrage atenția asupra potențialului turistic semnificativ al României, care poate deveni o sursă importantă de venituri pentru bugetul de stat. Totuși, acest lucru necesită îmbunătățiri substanțiale ale infrastructurii rutiere și feroviare, precum și crearea unor condiții mai atractive pentru turiști.

Dincolo de turism, intrarea în Schengen poate stimula investițiile străine prin reducerea birocrației și oferirea de facilități fiscale atractive. Adrian Negrescu subliniază importanța creării unor hub-uri industriale care să devină centre economice regionale și care să susțină dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv. Printr-un astfel de sistem, România ar putea atrage companii importante și investiții majore, consolidându-și poziția pe piața europeană.

Oportunitate istorică pentru România

Decizia Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE de a elimina controalele la frontiere pentru România și Bulgaria marchează un moment istoric pentru țara noastră. În condițiile în care integrarea în Spațiul Schengen oferă avantaje economice considerabile, responsabilitatea rămâne în mâinile autorităților române. Este esențial ca acestea să exploateze la maximum acest avantaj, accelerând dezvoltarea infrastructurii și creând un mediu economic favorabil pentru investitori și turiști.

Intrarea României în Schengen nu este doar o simplă etapă birocratică, ci un pas important spre consolidarea poziției țării pe piața europeană. Cu o strategie bine pusă la punct, România poate transforma această oportunitate într-un punct de cotitură pentru economia națională, contribuind astfel la bunăstarea cetățenilor și la creșterea competitivității pe plan internațional.