România în Schengen: Nu se elimină complet controalele la frontieră. Situațiile când sunt necesare
Admiterea României în spațiul Schengen marchează un pas important în integrarea europeană, dar nu exclude complet verificările la granițele interne. Modificările regulamentului Schengen din 2015 și contextul geopolitic actual permit reintroducerea temporară a controalelor, în funcție de riscurile de securitate sau de fluxurile migraționiste. Deși aceste măsuri sunt aplicabile pentru intervale limitate de timp, ele pot afecta parțial fluiditatea traficului în anumite puncte de frontieră.
Modificările regulamentului Schengen și reintroducerea controalelor
Regulamentul Schengen, modificat în 2015, oferă statelor membre posibilitatea de a introduce controale temporare la frontierele interne, din motive de securitate sau în situații de amenințări specifice. Măsurile sunt menite să răspundă provocărilor apărute din cauza migrației ilegale sau altor riscuri asociate. Aceste controale pot fi aplicate pe perioade de până la șase luni și prelungite ulterior, dacă statul membru notifică Comisia Europeană.
Germania și Austria sunt exemple recente de state care au utilizat aceste prevederi. Austria a introdus controale suplimentare la frontierele sale încă de acum câțiva ani, în timp ce Germania a implementat măsuri similare de la începutul acestui an. Chestorul Marian Tutilescu explică faptul că aceste verificări nu se aplică uniform, ci prin selecție aleatorie. De exemplu, la granița dintre Austria și Ungaria, se reduc vitezele vehiculelor pentru controale sumare ale documentelor, iar doar anumite mașini sunt alese pentru verificare.
Deși controalele pot crea disconfort, Tutilescu subliniază că impactul lor asupra traficului este redus comparativ cu vechile practici de control al fiecărui vehicul și pasager. Fluiditatea traficului rămâne astfel semnificativ mai bună, chiar și în contextul acestor măsuri temporare.
Migrația ilegală și Pactul de Migrație și Azil
Situațiile de securitate și fluxurile migraționiste pot influența durata controalelor la granițele interne. Potrivit chestorului Tutilescu, astfel de măsuri vor continua să fie utilizate, mai ales în contextul unor posibile crize externe, cum ar fi noi fluxuri de migranți din regiuni afectate de conflicte, cum ar fi Siria. Totuși, prelungirea acestor controale nu este o certitudine, depinzând de evoluțiile geopolitice și de măsurile luate la nivel european.
Un exemplu recent al eforturilor comune pentru gestionarea migrației este întâlnirea miniștrilor de Interne de la Budapesta din 28 noiembrie. Aici, statele participante, inclusiv România, Austria și Bulgaria, au adoptat măsuri pentru combaterea migrației ilegale, inclusiv trimiterea a 100 de polițiști de frontieră pentru securizarea graniței dintre Bulgaria și Turcia. Aceste decizii reflectă importanța unei colaborări europene în gestionarea fluxurilor de migrație.
În plus, în cadrul Pactului de Migrație și Azil, România a introdus măsuri legislative pentru a sprijini screening-ul migranților la frontieră. Începând din mai 2023, un punct de screening a fost deschis la Timișoara, contribuind la evaluarea migranților care intră în spațiul european. Aceste măsuri vizează atât prevenirea migrației ilegale, cât și protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Rolul poliției și provocările viitoare
Pe lângă poliția de frontieră, poliția națională va juca un rol esențial în gestionarea frontierelor interne. Patrule mixte vor fi utilizate pentru a monitoriza traficul și pentru a preveni activitățile ilegale, cum ar fi traficul de persoane. Totuși, principala provocare rămâne traficul ilegal de migranți la frontiera de vest a României.
Integrarea României în Schengen nu înseamnă că toate controalele vor fi eliminate, ci că ele vor fi adaptate la noile cerințe de securitate ale Uniunii Europene. Colaborarea eficientă între statele membre și adoptarea unor măsuri flexibile și coordonate vor fi esențiale pentru a asigura o gestionare adecvată a frontierelor.