România se pregătește pentru un an economic dificil, iar Banca Mondială tocmai a dat tonul acestei situații complicate. Recent, instituția a revizuit în jos perspectivele de creștere economică pentru țara noastră, ridicând practic un cartonaș roșu care arată că lucrurile nu vor merge pe atât de bine cum ne-am fi dorit.
Cifrele au fost corectate în minus atât pentru 2025, cât și pentru anul viitor
Conform celui mai recent raport al instituției, Banca Mondială a redus semnificativ așteptările de creștere economică pentru România în acest an și în 2026, semnalând vremuri mai dificile pentru economia noastră.
Inițial, în ianuarie, Banca Mondială estima că economia României va crește cu 2,1% în acest an, însă acum a coborât această prognoză la doar 1,3%. Pentru 2026, creșterea anticipată a fost redusă de la 2,6% la 1,9%. În 2027, se așteaptă o revenire ușoară, cu o creștere de 2,5%.
Această schimbare de prognoze nu este doar o simplă ajustare de cifre, ci un semnal clar că provocările economice sunt reale și că trebuie să fim pregătiți să facem față unor condiții mai grele. Economia României se află într-un moment în care ritmul de creștere încetinește, iar efectele acestei situații vor fi resimțite în diverse sectoare, de la investiții până la puterea de cumpărare a românilor.
Sunt vești proaste și pentru economia mondiala. Și aici scade optimismul Băncii Mondiale
La nivel global, tabloul economic devine tot mai sumbru. Banca Mondială a redus estimările de creștere economică cu 0,4%, până la un modest 2,3%. De vină sunt, în principal, tarifele ridicate, care frânează comerțul internațional și pun presiune pe lanțurile de aprovizionare, dar și incertitudinile din ce în ce mai mari care apasă pe piețele financiare și pe încrederea investitorilor. Într-un climat marcat de instabilitate geopolitică, inflație persistentă și tensiuni comerciale, economiile lumii se mișcă mai greu, iar redresarea post-pandemie pare mai fragilă decât se anticipa.
Această tendință nu ocolește nici marile puteri economice. Estimările au fost ajustate în jos inclusiv pentru Statele Unite, care se confruntă cu o posibilă încetinire a consumului intern, pentru China, unde ritmul de relansare este frânat de problemele din sectorul imobiliar, și pentru Europa, care încă resimte efectele conflictului din Ucraina și ale politicilor monetare stricte. În loc de stabilitate și relansare, lumea întreagă pare să se pregătească pentru o perioadă prelungită de stagnare sau, în cel mai rău caz, de recesiune moderată.
Pe scurt, dacă marile economii ale lumii trag frâna de mână, țările mai mici, cum este România, vor simți și ele șocul. Într-un peisaj economic interconectat, orice încetinire globală se traduce în mai puține investiții, exporturi mai slabe și o presiune constantă asupra bugetelor naționale.