România devine tigrul economic al Europei de Est – un fel de „Germania din Balcani”. Avem date surprinzătoare care atestă că economia noastră are cea mai puternică creștere din UE în trimestrul doi din 2025
România surprinde din nou Europa și urcă pe primul loc în clasamentul Uniunii Europene privind creșterea economică. Datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) arată că țara noastră a înregistrat în trimestrul doi din 2025 un avans de 1,2% față de primele trei luni ale anului, cea mai mare creștere dintre toate statele membre. Într-o perioadă în care economiile mari ale Europei abia reușesc să respire sau chiar intră în scădere, România devine un exemplu surprinzător și primește deja eticheta de „Germania din Balcani”.
Creștere spectaculoasă în timp ce giganții Europei stagnează
În timp ce Uniunea Europeană, în ansamblu, a avut o creștere timidă de doar 0,2%, iar zona euro a înregistrat un plus modest de 0,1%, România a ieșit puternic în evidență cu un avans de 1,2%. Țări precum Polonia (+0,8%), Spania, Bulgaria și Slovenia (+0,7%) au reușit să obțină rezultate bune, dar rămân totuși la distanță de performanța României. În schimb, economii considerate tradițional puternice, precum Germania și Italia, au raportat scăderi de 0,1%, iar Irlanda a avut o contracție de 1%.
Această diferență pune România într-o lumină favorabilă și alimentează ideea că estul Europei ar putea deveni motorul de creștere al Uniunii în următorii ani.
Ce înseamnă aceste cifre pentru noi?
Pe termen scurt, o astfel de creștere indică faptul că investițiile și consumul intern reușesc să mențină economia pe o traiectorie pozitivă. Datele Eurostat arată că România se distanțează de scenariile de recesiune care planează asupra altor state și își consolidează poziția de „tigrul economic al Europei de Est”. Pentru populație, acest lucru ar putea însemna mai multă încredere din partea investitorilor străini, o cerere mai mare pe piața muncii și, în final, oportunități mai bune pentru salarii și locuri de muncă.
Totuși, specialiștii atrag atenția că această creștere trebuie consolidată prin investiții în infrastructură, digitalizare și educație, pentru a nu rămâne doar o performanță conjuncturală.
De asemenea, pericolele unei potențiale recesiuni nu sunt îndepărtate complet nici în cazul nostru, deși cifrele de la Eurostat ne arată că România face o veritabilă demonstrație de forță în plan economic.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat, zilele trecute, în cadrul unei conferințe de presă la Guvern, că „trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru”.
„E un risc real. Trebuie să ne pregătim să avem soluții, măsuri care să facă trecerea prin recesiune cât mai ușoară posibil. Trebuia să fim pregătiți deja, pentru că avem o creștere economică care a decelerat în fiecare an timp de 4 ani. Nu era așa de greu de anticipat că ne vom îndrepta la un moment dat către o recesiune”, mai afirmă Nazare.
Este foarte important pentru România viitorului apropiat ce se va întâmpla cu reformele și măsurile susținute de Guvernul Bolojan. De ele depinde stabilitatea economică, declară ministruld e Finanțe, pe aceeași temă a riscului de recesiune pentru țara noastră.
„Datele sunt clare, nu suntem în recesiune, cel puţin nu aşa cum se defineşte recesiunea. Dar există acest risc şi deocamdată totul depinde de continuarea programului fiscal, pentru că el aduce credibilitatea ţării.
Pe partea monetară, cu refacerea rezervelor, lucrurile s-au îmbunătăţit semnificativ, a crescut rezerva şi ea tinde să crească în continuarea, cursul este stabil. Riscul este legat în primul rând de factori externi, pentru că industria românească depinde de ce se întâmplă în Europa şi acolo lucrurile nu arată prea bine. În al doilea rând, de această reducere masivă a consumului”, a mai punctat oficialul.
România, pe drumul convergenței cu Occidentul
La nivel anual, Uniunea Europeană a înregistrat o creștere de 1,5%, iar zona euro una de 1,4%. România, cu avansul său consistent, confirmă că reduce treptat decalajele față de statele vestice. Dacă tendința se menține, sintagma de „Germania din Balcani” ar putea să nu mai fie doar o metaforă jurnalistică, ci o realitate economică ce marchează transformarea țării într-un lider regional.