România are cel mai mare decalaj salarial din UE între absolvenții de facultate și persoanele fără studii

Un raport recent al Eurostat scoate la iveală o diferență uriașă de venituri între românii cu studii superioare și cei fără diplomă. Datele arată că absolvenții de facultate din România câștigă, în medie, cu 148% mai mult decât persoanele care nu au absolvit niciun ciclu de învățământ superior. Acesta este cel mai mare decalaj salarial din Uniunea Europeană, depășind cu mult media europeană.

În ansamblul UE, persoanele cu studii superioare obțin în medie cu 38% mai mult decât cei cu un nivel mediu de educație și cu 68% mai mult decât cei cu un nivel scăzut. România se detașează clar, confirmând faptul că piața muncii recompensează semnificativ educația universitară, dar și că lipsa acesteia poate condamna la venituri modeste pe termen lung.

Specialiștii explică această diferență prin mai mulți factori. În primul rând, salariile de pornire pentru meseriile care nu necesită studii superioare rămân extrem de reduse, în timp ce în sectoarele care cer calificări avansate – IT, finanțe, medicină, inginerie – cererea este ridicată, iar companiile sunt dispuse să plătească sume considerabile pentru a atrage talente.

În plus, economia României se bazează încă puternic pe locuri de muncă slab calificate, adesea în industrii cu productivitate scăzută. Acest lucru menține salariile de bază la un nivel mic, în timp ce firmele care operează în domenii de înaltă specializare se aliniază mai degrabă la standardele vest-europene. Rezultatul este o prăpastie tot mai vizibilă între veniturile celor cu educație universitară și ale celor fără.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În comparație, țările vestice cu economii mai omogene, cum ar fi Germania sau Olanda, reușesc să mențină diferențe salariale mai moderate între nivelurile de educație, tocmai pentru că joburile care nu necesită diplomă oferă totuși venituri decente. În România, însă, munca necalificată este încă prost plătită, iar lipsa unui învățământ profesional solid amplifică problema.

Impact social și economic pe termen lung

Consecințele unui decalaj salarial atât de pronunțat sunt multiple. Pentru individ, lipsa studiilor superioare înseamnă nu doar un salariu mai mic, ci și o vulnerabilitate crescută în fața șomajului, mai ales în perioade de criză economică. Persoanele cu venituri reduse au mai puține resurse pentru a investi în educația copiilor, ceea ce poate perpetua cercul sărăciei.

La nivel național, diferența de venituri riscă să adâncească inegalitățile sociale și să creeze o societate polarizată. Regiunile cu acces limitat la universități performante, în special zonele rurale, rămân prinse într-un cerc vicios: salarii mici, puține oportunități și migrație masivă a tinerilor către orașe sau către străinătate. Această migrație afectează și piața muncii, deoarece forța de lucru calificată se concentrează în marile centre urbane, lăsând restul țării în urmă.

Educația, investiție esențială pentru viitor

Raportul Eurostat poate fi citit și ca un semnal de alarmă pentru politicile publice. Dacă România dorește să reducă inegalitățile, este esențial să investească nu doar în universități, ci și în învățământ profesional și tehnic de calitate. Oferirea de alternative educaționale viabile ar putea ridica nivelul de calificare al întregii forțe de muncă și ar contribui la echilibrarea pieței salariale.

Pentru tineri, datele reprezintă o dovadă clară că educația superioară rămâne una dintre cele mai sigure investiții. Chiar dacă parcursul academic presupune ani de studiu și efort financiar, avantajele pe termen lung – venituri mai mari, stabilitate profesională și mai multe oportunități – sunt evidente.

În concluzie, discrepanța de 148% dintre veniturile absolvenților de facultate și cele ale persoanelor fără studii nu este doar o statistică impresionantă, ci și o imagine a unei economii aflate încă în tranziție. Fără măsuri care să crească atractivitatea și valoarea locurilor de muncă pentru cei fără diplomă universitară, România riscă să mențină și chiar să adâncească această prăpastie socială.