România a făcut 500 de modificări fiscale în ultimii 10 ani – Din 2014 până azi impozitele românilor au fost micșorate, au primit facilități fiscale și au crescut cheltuielile până s-a ajuns la fundul sacului

România a traversat, în ultimii zece ani, o perioadă marcată de schimbări fiscale repetate. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu (care citează raportul unei companii private), între 2014 și 2024 s-au făcut nu mai puțin de 500 de modificări legislative care au influențat cadrul fiscal al țării. În această perioadă, impozitele au fost reduse, au fost acordate diverse facilități fiscale, iar cheltuielile statului au crescut constant. Rezultatul acestei politici: un „fund al sacului” bugetar, cu un deficit record și presiuni majore asupra economiei.

Deficitul bugetar, cauza inflației și dobânzilor ridicate

Isărescu subliniază că inflația ridicată din România este generată direct de deficitul bugetar mare. Anul trecut, România a încheiat cu un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Europa, iar execuția bugetară pe anul în curs arăta o traiectorie similară, chiar înainte de creșterile de taxe recente. Rata inflației a ajuns la 7,8% în iulie, iar cu efectul creșterii TVA și accizelor, se estimează că va depăși 9% la sfârșitul anului.

Guvernatorul explică simplu: „Suntem campioni la deficit bugetar! De aici se ajunge la inflație mare și dobânzi ridicate. Orice încercare de a reduce dobânzile fără să te uiți la cauza principală e inutilă și chiar periculoasă.” P

ractic, România plătește costul unui sistem fiscal care nu a respectat disciplina bugetară, iar datoria publică este așteptată să depășească 60% din PIB în următorii ani.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Necesitatea corecțiilor și măsurile Guvernului Bolojan

Conștient de dezechilibrul creat, Guvernul Bolojan aplică corecții fiscale treptate. Reducerea deficitului bugetar, pe o perioadă de câțiva ani, este cheia pentru stabilizarea economiei, potrivit lui Isărescu. Planul convenit cu Comisia Europeană vizează scăderea deficitului la 2,5% din PIB până în 2031, chiar dacă în prezent execuția bugetară depășește țintele inițiale.

Guvernatorul BNR avertizează că disciplina fiscală rămâne esențială pentru a controla inflația și a menține dobânzile sub control. „Treptat, guvernul trebuie să reducă deficitul, nu brusc, și politica monetară trebuie să se combine cu cea fiscală pentru a evita o recesiune”, spune Isărescu.

Impactul asupra economiei și perspectivele viitoare

Pe termen scurt, economia României va crește sub potențial, între 1 și 3 puncte procentuale în următoarele șapte trimestre, iar inflația de bază va depăși estimările, ajungând la 6,8% anul acesta. Totuși, BNR prevede o scădere la 2,7% în 2026. În acest context, măsurile Guvernului Bolojan de reducere graduală a deficitului sunt privite ca un pas necesar pentru revenirea României pe un drum sustenabil, chiar dacă aceasta presupune o creștere temporară a datoriei publice și ajustări fiscale dure.

Isărescu concluzionează: „Disciplina fiscală este esențială pentru ca țara să-și revină, să aibă inflație scăzută și să ne apropiem de zona euro.”