Românca Maria Elena Bjornson, artista care a îmbrăcat ”Fantoma de la Operă”. Singura femeie din lume care a câștigat premiul Tony pentru decor și costume

Maria Elena Prodan Björnson, cunoscută în întreaga lume ca Maria Björnson, este o artistă de renume internațional care a reușit să lase o amprentă de neșters în lumea teatrului și a muzicii. Născută la Paris, pe 16 februarie 1949, Maria a fost un geniu al scenografiei, o femeie cu un talent ieșit din comun, care a reușit să redefinească arta costumelor și decorurilor teatrale. Este recunoscută mai ales pentru contribuția sa extraordinară la celebrul musical „Fantoma de la Operă”, unde a creat costumele și decorurile care au făcut ca această producție să devină un simbol al teatrului mondial. Pe lângă realizările sale în domeniu, Maria Björnson a fost și o femeie cu o poveste de viață fascinantă, marcată de sacrificii, luptă și o viziune artistică unică.

Copilăria și educația: Între două lumi

Maria Björnson s-a născut într-o familie cosmopolită, cu tată norvegian și mamă româncă, într-un mediu înrădăcinat adânc în lumea teatrului.

Tatăl său, fiul câștigătorului Premiului Nobel pentru literatură, Bjørnstjerne Bjørnson, a fost un om cu o mare influență culturală, dar relațiile familiei au fost adesea complicate.

Maria a copilărit la Londra, acolo unde a urmat cursurile Lycée Français și Byam Shaw School of Art, unde și-a dezvoltat pasiunea pentru arte și design.

Povestea nespusă a lui Florin Călinescu. Abandonat de mamă la 4 ani, a avut o copilărie plină de lispuri: “Am căutat-o la 18 ani, să văd care e treaba”

Diferențele dintre Florii la ortodocși și catolici. Ce tradiții sunt comune

Aici, talentul său pentru desen și creație a fost rapid remarcat, iar mama sa, Mia Prodan, o artistă deosebită, a fost prima care i-a descoperit darul. Deși viața nu a fost deloc ușoară pentru Maria în acea perioadă, ea a găsit în artă un refugiu și o cale de a-și exprima imaginația și emoțiile.

Întoarcerea la teatrele lumii și primii pași în carieră

La începutul carierei sale, Maria Björnson a început să își creeze un nume în lumea teatrului britanic, având oportunitatea să colaboreze cu unele dintre cele mai importante teatre din Marea Britanie.

În 1970, a debutat la Teatrul Citizens din Glasgow, unde a lucrat la mai multe producții, inclusiv In the Jungle of the Cities, Cinderella, Life of Galileo și Puss in Boots.

Talentul său excepțional a fost rapid observat de producătorul de teatru Cameron Mackintosh, care, impresionat de abilitatea sa de a crea lumi impresionante prin costume și decoruri, a ales-o pentru un proiect monumental.

Vezi și: Fantoma de la Operă chiar a existat? Povestea pianistului cu chipul desfigurat care ar fi bântuit Palatul Garnier, după moartea logodnicei sale

”Fantoma de la Operă” și carierea de succes internațională

În 1986, Maria Björnson a fost invitată să creeze costumele și decorurile pentru producția de la West End a musicalului „Fantoma de la Operă”, regizat de Andrew Lloyd Webber. Acesta a fost momentul care a consacrat-o pe plan mondial.

Crearea universului opulent și dramatic din „Fantoma de la Operă” a fost o provocare extraordinară, iar Maria Björnson a abordat-o cu o meticulozitate rară, aducând la viață o atmosferă misterioasă, plină de pasiune și trăire emoțională.

Costumele și decorurile sale au devenit un simbol al spectacolului, iar ea a câștigat numeroase premii pentru această producție, inclusiv premiul Tony pentru cele mai bune costume și scenografie, devenind astfel singura femeie din lume care a primit această distincție.

Creativitatea și atenția la detalii ale Mariei Björnson au fost esențiale în succesul piesei, iar acele costume și decoruri au transformat „Fantoma de la Operă” într-o capodoperă teatrală. Candelabrul iconic din spectacol, un simbol al „Fantomei de la Operă”, a fost un detaliu semnificativ al operei sale.

În 2011, la al XXV-lea concert aniversar al piesei, candelabrul a purtat numele Mariei Björnson, un omagiu adus talentului său și unei realizări care a marcat istoria teatrului.

Maria Bjornson este singura femeie din lume care a castigat 2 premii Tony pentry costume si decoruri scenice. 1977-1978. Foto arhiva

Singura femeie din lume care a câștigat premiul Tony pentru costume și decor scenic

Maria Björnson nu s-a limitat doar la „Fantoma de la Operă”. În cariera sa, ea a lucrat și la alte producții remarcabile, cum ar fi Aspecte ale iubirii regizat de Trevor Nunn.

De asemenea, a continuat să creeze decoruri și costume pentru teatre din întreaga lume, fiind admirată și apreciată pentru abilitatea sa de a aduce un plus de emoție și semnificație în fiecare producție la care lucra.

În 1975, Maria a primit medalia de aur la Quadrenniala de scenografie de la Praga, iar în 1999 i s-a acordat premiul Franco Abbiato pentru realizările sale în domeniul scenografiei.

Munca sa nu a fost doar apreciată la nivel profesional, ci și respectată pentru dedicarea și meticulozitatea cu care aborda fiecare detaliu al fiecărei producții.

Vezi și: Sosia Reginei Maria, o pictoriță care iubea să cânte. Ileana Antonu s-a căsătorit la 15 ani, dar abia la 41 și-a găsit adevărata iubire

O viață marcată de sacrificii și dificultăți

Deși Maria Björnson a trăit o carieră extraordinară, viața ei nu a fost lipsită de dificultăți. Mama ei, Mia Prodan, a avut o viață marcată de refugiu, de dificultăți și de sacrificii, iar Maria a fost martora unei existențe marcate de absența paternității și de nevoia constantă de a face față greutăților.

Tatăl Mariei, un bărbat influent în Norvegia, nu a recunoscut-o niciodată ca fiind fiica lui, iar acest fapt a marcat-o profund pe Maria, chiar și în perioada de succes.

Deși Maria Björnson a avut o educație artistică și a fost susținută de mama sa, viața sa a fost una de luptă, de autodeterminare și de reziliență.

La moartea tatălui său, Maria a moștenit o avere considerabilă, inclusiv o fabrică de perne și plăpumi și o fermă de vulpi. Însă, spre surprinderea multora, Maria nu a fost interesată de averea pe care o moștenise.

Celebra scenografă a avut o aversiune față de bogăție și a preferat să trăiască modest, concentrându-se pe cariera sa și pe pasiunea sa pentru artă.

Moartea prematură și moștenirea artistică

Maria Björnson a murit pe 13 decembrie 2002, la vârsta de 53 de ani, în locuința sa din Londra, lăsând în urmă o moștenire artistică de neegalat.

Moartea sa prematură a fost un șoc pentru toți cei care o cunoșteau și care apreciau realizările sale extraordinare. Maria a fost o artistă dedicată, iar fiecare lucrare pe care a creat-o a fost un testament al talentului și al pasiunii sale pentru teatru.

În ciuda greutăților din viața personală, Maria a reușit să își construiască o carieră impresionantă, lăsând în urmă o moștenire care va trăi pentru totdeauna în lumea teatrului. „Fantoma de la Operă”, cu costumele și decorurile sale iconice, va rămâne mereu un simbol al viziunii sale artistice.

În concluzie, Maria Björnson a fost o femeie de o rară măiestrie artistică, ale cărei lucrări au influențat profund teatrul și muzica contemporană.

Cu o viață marcată de sacrificii și luptă, scenografa a demonstrat că adevărata valoare nu stă în bogăție sau recunoaștere, ci în pasiunea și dedicarea față de ceea ce iubești. Prin creațiile sale, Maria Björnson a adus magie pe scenă și a transformat „Fantoma de la Operă” într-un simbol al artei teatrale.

Vezi și: A ”dansat” cu obuzele în brațe, a fugit de război și a pus bazele primei școli de balet de la noi din țară. Floria Capsali, prima mare balerină a României