”Rățușca cea urâtă” asculta basmele bunicii, pe care le punea în scenă în propriul teatru cu păpuși improvizat. Istoria lui Hans Christian Andersen, cel mai mare povestitor al literaturii

Hans Christian Andersen este considerat unul dintre cei mai mari povestitori ai tuturor timpurilor. Poveștile sale nemuritoare, pline de sensibilitate și imaginație, au fermecat generații întregi de copii și adulți. Dar viața sa nu a fost lipsită de greutăți, iar copilăria sa modestă și singuratică a fost sursa inspirației pentru multe dintre operele sale.

Copilul care asculta basmele și legendele spuse de bunică

Hans Christian Andersen s-a născut pe 2 aprilie 1805, într-o familie săracă din Odense, Danemarca. Tatăl său era cizmar, iar mama sa spălătoreasă.

Deși provenea dintr-un mediu lipsit de resurse materiale, micul Hans a crescut într-o lume plină de basme și povești, spuse de bunica sa.

Aceste povești l-au fascinat, iar copilul visător a încercat să le aducă la viață într-un teatru improvizat de păpuși, realizate din materiale pe care le găsea prin casă.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Tânărul Andersen nu s-a integrat ușor în comunitatea din Odense. Era un copil sensibil, diferit de ceilalți, visător și plin de imaginație, ceea ce a dus la tachinări din partea colegilor săi.

Acest sentiment de izolare avea să-l marcheze profund, devenind o temă recurentă în poveștile sale, mai ales în celebra „Rățușca cea urâtă”.

Drumul spre literatură și primele eșecuri

La vârsta de 14 ani, Andersen a plecat singur la Copenhaga, cu visul de a deveni actor. Și-a petrecut primii ani încercând să intre la teatru, însă vocea sa de soprană s-a schimbat odată cu adolescența, iar planurile sale s-au destrămat. Decepționat, dar nu învins, Andersen a încercat poezia și scrisul.

Prin sprijinul unor oameni influenți, a reușit să urmeze studiile la o școală de elită, deși era mai ân vârstă decât colegii săi.

Profesorii săi l-au tratat cu dispreț, iar Andersen a simțit din nou acel sentiment de inadecvare pe care îl resimțise în copilărie. Aceste experiențe dureroase i-au influențat stilul literar, adăugându-i un substrat emoțional puternic poveștilor sale.

Vezi și: ”Părinții” basmelor au fost alungați de rege, au întocmit dicționarul german și au introdus un nou subiect în învățământul superior. Povestea incredibilă a Fraților Grimm

Primele succese literare ale lui Hans Christian Andersen

În 1829, Andersen a publicat prima sa carte, „O călătorie pe jos de la Canalul Holmen la punctul estic al Amagerului”, o operă satirică bine primită de critici. Totuși, abia în anii 1830, când a început să scrie povești pentru copii, a cunoscut adevăratul succes.

Seria sa de povești, publicată între 1835 și 1842, a cuprins unele dintre cele mai iubite basme: „Mica sirenă”, „Prințesa și bobul de mazăre”, „Hainele cele noi ale împăratului” și „Fetița cu chibriturile”.

Acestea au fost traduse în numeroase limbi și au făcut din Andersen unul dintre cei mai renumiți scriitori ai Europei.

Mica Sirena, celebra statuie din Copenhaga, inspirata de personajul din basmul lui Hans Christian Andersen. Foto Pixabay

Basmele sale, simboluri ale frumuseții și tristeții

Poveștile lui Andersen nu sunt simple istorisiri pentru copii. Ele conțin elemente de magie, dar și lecții profunde despre viață, sacrificiu și speranță.

„Mica sirenă”, de exemplu, este o poveste despre dorința arzătoare de a aparține unui alt univers, despre sacrificiu și suferință neîmpărtășită. Finalul trist, în care sirena se transformă în spumă, contrastează puternic cu finalurile fericite ale basmelor clasice.

„Rățușca cea urâtă” este, de fapt, povestea vieții lui Andersen. Un copil considerat diferit, ridiculizat și neînsemnat, care, prin perseverență, se transformă într-o ființă admirabilă.

Vezi și: Povestea iubită de copiii români care se termină, de fapt, tragic. Diferențele dintre Mica Sirenă lui Hans Christian Andersen și desenul Disney

Statuia Micii Sirene din Copenhaga

Statuia Micii Sirene din Copenhaga este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Danemarcei. Inspirată de celebra poveste a lui Hans Christian Andersen, statuia a fost comandată în 1909 de Carl Jacobsen, fiul fondatorului fabricii de bere Carlsberg, care a fost fascinat de un spectacol de balet bazat pe basmul „Mica Sirenă”.

Sculptura a fost realizată de artistul Edvard Eriksen și a fost dezvăluită oficial la 23 august 1913, pe malul portului din Copenhaga.

Statuia, care are o înălțime de aproximativ 1,25 metri și cântărește 175 de kilograme, o înfățișează pe sirenă în momentul de melancolie, când își pierde coada pentru a deveni om.

Modelul pentru fața sirenei a fost inspirat de balerina Ellen Price, însă corpul a fost modelat după soția sculptorului, Eline Eriksen.

De-a lungul timpului, statuia a fost ținta mai multor acte de vandalism, fiind de mai multe ori decapitată și vopsită, dar de fiecare dată restaurată. În ciuda acestor incidente, rămâne una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Danemarca și un omagiu durabil adus operei lui Hans Christian Andersen.

Cel mai mare povestitor al lumii, cu basme traduse în aproape toate limbile planetei

De-a lungul vieții, Andersen a călătorit intens prin Europa, fiind primit de capete încoronate și personalități marcante, inclusiv Charles Dickens. Totuși, deși celebru, scriitorul danez a rămas un om singuratic, incapabil să-și găsească fericirea într-o relație amoroasă.

A murit pe 4 august 1875, la vârsta de 70 de ani, lăsând în urma sa o moștenire literară de neprețuit. Astăzi, Andersen este recunoscut ca părintele basmului modern.

Operele sale au fost traduse în peste 125 de limbi, inspirând nenumărate filme, piese de teatru și animații. Celebra statuie a Micii Sirene din Copenhaga întruchipează simbolic impactul poveștilor sale asupra culturii mondiale.

Hans Christian Andersen rămâne un exemplu al puterii visării, demonstrând că imaginația poate transforma și cele mai modeste începuturi într-o poveste nemuritoare.

Vezi și: Ce ascund poveștile lui Hans Christian Andersen. Secretul pe care scriitorul ar fi vrut să îl ţină ascuns