Putin spune că este pregătit să facă pace în Ucraina, dar mai întâi vrea să-și atingă obiectivele, pe care nu le înțelege nimeni

Două declarații aparent contradictorii s-au întâlnit în discursul oficial al Kremlinului transmis sâmbătă: pe de o parte, președintele Vladimir Putin ar fi „pregătit să discute” o pace în Ucraina, dar, pe de altă parte, nu înainte de a atinge „obiectivele clare” ale Rusiei în conflictul declanșat în 2022. Ce înseamnă, însă, aceste obiective — și unde se termină ele — nu este clar pentru nimeni, nici măcar pentru aliații Moscovei, scrie Reuters.

Afirmația a fost făcută de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, într-un interviu video difuzat de televiziunea publică rusă. Peskov a reluat o idee repetată în ultimii doi ani de conducerea de la Kremlin: „Președintele Putin a spus de mai multe ori că își dorește un final pașnic al conflictului ucrainean, cât mai curând posibil. Dar principalul pentru noi este atingerea obiectivelor. Iar aceste obiective sunt clare”.

Ce înseamnă „obiective clare” pentru Rusia

Încă din primele săptămâni ale invaziei, Rusia a declarat că își propune „denazificarea” și „demilitarizarea” Ucrainei, termeni extrem de vagi care, în interpretarea occidentală, au fost echivalenți cu o dorință de schimbare de regim la Kiev și eliminarea oricărei capacități militare ucrainene.

Ulterior, după pierderi teritoriale și rezistență ucraineană susținută de Occident, obiectivele s-au recalibrat la „protejarea Donbasului” și „apărarea populației vorbitoare de limbă rusă”. Însă Rusia a anexat ilegal patru regiuni ucrainene (Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson) fără a le controla complet nici în prezent, ceea ce face ca linia dintre obiectiv strategic și ambiție imperialistă să rămână extrem de neclară.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Mai mult, Putin și oficialii ruși au alternat mesajele belicoase cu cele de deschidere diplomatică, în funcție de contextul militar sau presiunea internațională. În acest caz, declarația pare să fie adresată indirect și Washingtonului, în contextul în care președintele Donald Trump a anunțat recent un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, inclusiv sisteme antiaeriene Patriot, și a dat un ultimatum de 50 de zile Rusiei pentru a accepta o încetare a focului.

Diplomația rusă, între ambiguitate și presiune propagandistică

Retorica oficială a Kremlinului pare să se adreseze atât opiniei interne, cât și Occidentului. Intern, mesajul este că Rusia nu face compromisuri, ci acționează „în numele poporului rus” și „în apărarea adevărului istoric”. Extern, mesajul este menit să transmită că Moscova nu este împotriva păcii, ci doar că „nu poate opri războiul fără garanții că a câștigat deja”.

Această ambiguitate calculată servește intereselor propagandistice: Rusia este portretizată ca „rațională” și „deschisă dialogului”, în timp ce orice refuz din partea Ucrainei sau a Occidentului poate fi descris ca o dovadă că cealaltă parte „nu dorește pacea”.

În realitate, cu fiecare lună de conflict, a devenit tot mai clar că Rusia vrea o Ucraină slabă, lipsită de autonomie strategică, și, ideal, neutră sau obedientă. Acestea sunt, probabil, „obiectivele clare” despre care vorbește Peskov — dar imposibil de realizat prin negocieri sincere.