Pungile din Europa, înlocuite cu sacoșe din hârtie produse în România. Fabrica va avea 100 de angajaţi

România urmează să devină un jucător-cheie în industria ambalajelor ecologice, printr-o investiție de amploare realizată la Giurgiu. O fabrică destinată producerii de hârtie specială, menită să înlocuiască pungile de plastic din întreaga Uniune Europeană, este în plin proces de dezvoltare, însă lucrările nu se desfășoară conform calendarului inițial. Deși termenul de finalizare fusese stabilit pentru sfârșitul anului 2025, proiectul a întâmpinat blocaje birocratice, iar noua dată estimată pentru deschidere este iulie 2026.

O investiție de 75 de milioane de euro, esențială pentru Giurgiu

Proiectul aparține companiei Super Kraft Paper SRL, înființată în 2024 special pentru acest obiectiv, și presupune o investiție de 75 de milioane de euro implementată în etape. Capitalul social al companiei se ridică la aproape 46 de milioane de lei, iar costurile anuale de întreținere a fabricii vor fi de aproximativ 5 milioane de euro.

Vladimir Cohn, antreprenor cu o experiență vastă în industria hârtiei, este cel care se află în spatele proiectului. În trecut, acesta a demonstrat că poate gestiona cu succes astfel de afaceri, după ce, în 2018, a vândut companiile EcoPack Ghimbav și EcoPaper Zărnești grupului britanic DS Smith, tranzacție evaluată la circa 208 milioane de euro.

Întârzieri cauzate de autorizații și probleme administrative

Fabrica de la Giurgiu trebuia să fie gata până la 30 noiembrie 2025, dar întârzierile birocratice au schimbat planurile. Super Kraft Paper SRL nu a obținut încă toate autorizațiile necesare, iar Primăria Giurgiu, condusă de Adrian Anghelescu, este menționată ca fiind parțial responsabilă pentru aceste blocaje. Ironia situației constă în faptul că edilul a folosit proiectul pentru a-și promova imaginea, deși instituția pe care o conduce a contribuit la întârzieri.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

„Pornirea fabricii de hârtie va necesita un minimum de 100 de persoane foarte bine calificate: IT-iști, ingineri mecanici, energeticeni, operatori. Pe parcursul următoarelor șase luni, un număr de circa 100 de persoane vor fi angajate”, declara Vladimir Cohn în urmă cu aproximativ un an. Procesul de recrutare a început deja, însă avansează mai lent decât se anticipase.

Hârtie românească pentru întreaga Uniune Europeană

Unitatea de producție este proiectată să furnizeze anual 120.000 de tone de hârtie kraft, utilizată în special la fabricarea pungilor pentru retail și e-commerce. Aceasta va reprezenta o alternativă ecologică la plastic, conform normelor europene privind reducerea poluării. Totuși, o mare parte a producției va merge la export, pentru că piața din România nu dispune încă de suficiente capacități de transformare a hârtiei în pungi.

În prezent, majoritatea pungilor de hârtie de pe piața românească provin din import, iar deschiderea fabricii de la Giurgiu ar putea schimba această dependență, contribuind în același timp la dezvoltarea economiei locale.

Materia primă: maculatura colectată în România

Unul dintre punctele forte ale proiectului îl reprezintă asigurarea resurselor. Fabrica va folosi maculatura drept materie primă, iar România dispune de un sistem eficient de colectare.

„Maculatura, materia noastră de bază, este colectată foarte eficient în toată România. Programele definitivate de agențiile de mediu împreună cu Comisia de mediu din Parlament sunt foarte eficiente și problema asigurării de materii prime nu există la nivelul nostru de producție”, a explicat Vladimir Cohn.

Un proiect strategic pentru economie și mediu

Deși întâmpină întârzieri, fabrica de hârtie de la Giurgiu rămâne un proiect strategic pentru România. Ea promite să creeze locuri de muncă într-o zonă cu dificultăți economice, să reducă dependența de importuri și să consolideze rolul țării în industria europeană a ambalajelor ecologice.

Cu o capacitate de producție impresionantă și o materie primă sustenabilă, investiția ar putea transforma România într-un furnizor de referință pentru întreaga Uniune Europeană. Totul depinde însă de depășirea problemelor birocratice și de respectarea noului termen de finalizare.