Profesorii au început să folosească tot mai mult AI în școli: cum arată Europa, unde se află România și care e țara campioană la utilizare

Inteligența artificială a intrat deja în rutina școlii, dar nu peste tot în aceeași măsură. Un nou set de date al OCDE, bazat pe sondajul internațional TALIS 2024, arată că profesorii din Europa folosesc AI foarte diferit de la o țară la alta: de la sisteme care au îmbrățișat rapid noile instrumente până la state care merg pe o linie de maximă prudență. România se află, interesant, în grupul țărilor cu utilizare ridicată.

Unde se folosește cel mai mult AI la clasă și locul României

Potrivit TALIS, în 32 de țări analizate, ponderea profesorilor de gimnaziu care folosesc AI în activitatea lor variază de la 14% în Franța la 52% în Albania. Media este de 32% în Uniunea Europeană (EU-22) și 36% în țările OCDE.

Albania este „campioana” utilizării: peste jumătate dintre profesori declară că au folosit AI în ultimele 12 luni pentru predare sau pentru a susține învățarea elevilor. În grupul țărilor cu utilizare ridicată (cel puțin doi profesori din cinci) intră Malta (46%), Cehia (46%), România (46%), Polonia (45%), Kosovo (43%), Macedonia de Nord (42%), Norvegia (40%) și regiunea flamandă a Belgiei (40%).

La polul opus se află țări în care AI pătrunde mult mai greu în școli: Bulgaria (22%), Ungaria (23%), Belgia francofonă (23%), Turcia (24%), Italia (25%), Finlanda (27%), Muntenegru (28%) și Slovacia (29%). Nu există un „clivaj” clar Vest–Est, dar în general Europa de Vest apare mai rezervată decât Balcanii de Vest și o parte din Europa de Est.

UNESCO și experții OCDE explică diferențele printr-un amestec de factori: politici naționale privind AI în educație, infrastructură, restricții tehnologice (de tip firewall), atitudini sociale față de tehnologie și, foarte important, cantitatea și calitatea formării oferite profesorilor. Acolo unde există programe clare de training, utilizarea AI este vizibil mai mare.

Sursa: OCDE (2025)/Euronews, „Rezultatele TALIS 2024: Starea profesiei didactice”

La ce folosesc profesorii AI și ce riscuri văd experții

Dincolo de statistici, se pune întrebarea esențială: ce fac concret profesorii cu AI? În medie, în UE-22, aproape două treimi dintre cei care folosesc aceste instrumente spun că le folosesc pentru propriile pregătiri: 65% pentru a învăța rapid și a rezuma un subiect, iar 64% pentru a genera planuri de lecție sau activități. Cu alte cuvinte, AI lucrează deocamdată mai mult „în culise”, în spatele catedrei.

Printre celelalte utilizări se numără: exersarea unor abilități în scenarii apropiate de viața reală (49%), sprijin pentru elevi cu nevoi educaționale speciale (40%), ajustarea automată a nivelului de dificultate al materialelor (39%), redactarea feedbackului pentru elevi sau a mesajelor către părinți (31%), analiza datelor despre progresul elevilor (29%) și chiar evaluarea sau notarea temelor și testelor (26%).

Experții avertizează însă că extinderea AI în școli trebuie să vină la pachet cu reguli clare și responsabilitate: de la protecția datelor și a vieții private până la evitarea dependenței excesive de algoritmi pentru evaluare. Atât UNESCO, cât și European Schoolnet subliniază că profesorii trebuie să rămână „interlocutorul-cheie” între elev și tehnologie, pentru a păstra controlul pedagogic, etic și uman al procesului educațional.

În contextul unei crize de cadre didactice în Europa, există și teama că AI ar putea duce la „decalificarea” profesiei, dacă ajunge să substituie părți esențiale din munca de predare și reflecție pedagogică. Deocamdată, însă, datele arată mai ales un scenariu de coexistență: AI ca instrument de sprijin și accelerare a pregătirii, în timp ce profesorul rămâne cel care dă sens, direcție și umanitate învățării.