Povestea unui român care a renunţat la viaţa din Austria pentru a se întoarce în ţară. A deschis o afacere, însă a fost nevoit să plece iar: „România m-a alungat”

După opt ani de muncă în Austria, un român a decis să se întoarcă în România cu dorul de casă și speranța unui nou început. Cu economiile strânse prin efort și sacrificiu, și-a deschis o mică pizzerie, visând la o viață mai aproape de familie. Însă, la doar un an și jumătate, realitatea dură a sistemului românesc l-a forțat să plece din nou peste hotare.

Dezamăgit de birocrație, taxe și lipsa de sprijin pentru micii antreprenori, bărbatul a povestit experiența sa într-un videoclip care a devenit viral pe TikTok, declanșând o avalanșă de reacții din partea românilor din diaspora. Mulți s-au regăsit în povestea lui, oameni care au vrut să se întoarcă, dar s-au lovit de aceleași obstacole și deziluzii.

În România, obstacolele încep din prima zi

„După opt ani în Austria, am vrut să trăiesc acasă, în țara mea. Mi-era dor de familie și am zis că e timpul să construiesc ceva aici”, povestește el. Însă, la scurt timp după ce și-a început afacerea, entuziasmul s-a transformat în frustrare. „Din prima lună au început taxele, impozitele, controalele. Nu apuci să respiri, să te stabilizezi. Munceam 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână, iar la final abia rămânea ceva”, spune românul.

Lipsa de sprijin pentru antreprenorii mici și birocrația excesivă sunt probleme semnalate frecvent de cei care revin din străinătate. În timp ce România le cere contribuții încă din primele luni, alte țări oferă perioade de acomodare și facilități fiscale pentru start-upuri.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

În Austria, statul sprijină inițiativa

Românul face o comparație directă între cele două sisteme. „În Austria, dacă deschizi un restaurant sau un fast-food, ai doi ani fără impozite. Statul îți oferă timp să te ridici. Acolo simți că ești ajutat, nu împiedicat”, afirmă el.

Această diferență fundamentală între viziunea statului român și cea a țărilor vest-europene este motivul pentru care mulți dintre cei plecați aleg să nu se mai întoarcă. „Mi-aș fi dorit să pot rămâne acasă. Dar când vezi că nu ai șanse reale, că muncești doar ca să plătești datorii, pleci din nou cu inima strânsă. E dureros, dar printre străini e mai bine decât să fii strivit în țara ta.”

Mărturia lui arată o realitate cunoscută de mii de români: dorința sinceră de a reveni se lovește de o administrație care nu încurajează inițiativa și nu recompensează munca. Pentru mulți, „acasă” rămâne doar o amintire frumoasă, nu o opțiune viabilă.