Planeta unde plouă cu cioburi de sticlă: o lume extremă care îi uimește pe oamenii de știință

Descoperirile astronomice continuă să dezvăluie lumi care sfidează orice imaginație, iar HD 189733 b, un gigant gazos aflat la 64 de milioane de ani-lumină în constelația Vulpecula, este una dintre cele mai spectaculoase. La prima vedere, planeta pare un glob albastru intens, aproape familiar. Dar aparențele înșală complet: atmosfera ei este atât de ostilă încât NASA o descrie sugestiv drept „moarte printr-o mie de tăieturi”.

HD 189733 b a fost observată pentru prima dată în 2005 de o echipă de astronomi francezi, însă adevărata ei natură a început să prindă contur abia când NASA a analizat atmosfera folosind telescopul spațial Spitzer. Măsurătorile au arătat un contrast termic extrem: jumătatea zilei este cu aproximativ 260°C mai fierbinte decât jumătatea aflată în întuneric. Această diferență este deja un semn clar că planeta funcționează sub un regim climatic radical diferit de orice există în apropierea noastră cosmică.

Hubble a adăugat un detaliu esențial: culoarea albastră nu vine de la oceane – pentru că pe această lume nu există nimic care să semene măcar cu apă lichidă. Strălucirea cobalt este produsul unui văl atmosferic incinerat la peste 1.000°C, încărcat cu particule de silicat. Practic, atmosfera planetei reflectă lumina în mod similar gheții pulverizate sau sticlei topite.

Vânturi devastatoare și ploi letale care transformă planeta într-un infern

Atmosfera de pe HD 189733 b este dominată de fenomene meteorologice imposibil de conceput pe Pământ. Vânturile ating viteze uriașe, de până la 5.400 mph (aproximativ 8.700 km/h) – de șapte ori viteza sunetului. Orice obiect expus acestor curenți ar fi sfâșiat instantaneu și proiectat violent în atmosferă.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Însă ceea ce face planeta cu adevărat terifiantă este „ploaia”. NASA a constatat că particulele de silicat din atmosferă se solidifică și cad sub forma unor fragmente ascuțite de sticlă. Iar vânturile extreme înclină aceste rafale diferit de tot ce am putea numi precipitație: cioburile taie lateral, într-un duș continuu de particule abrazive.

Pe scurt, este un loc în care umbrelele, costumele spațiale sau orice formă de protecție ar fi complet inutile. Este o lume în care clima însăși devine o armă.

De ce este această descoperire atât de importantă pentru oamenii de știință?

Chiar dacă pare un coșmar cosmic, HD 189733 b este de mare interes pentru comunitatea științifică. Planeta devine un laborator natural pentru înțelegerea atmosferei extreme, a mecanismelor meteorologice imposibil de replicat pe Pământ și a proceselor de formare a norilor de silicat la temperaturi ridicate.

Studii precum acestea îi ajută pe cercetători să înțeleagă cum se comportă exoplanetele apropiate de stelele lor – așa-numiții „Jupiteri fierbinți”. Aceste lumi oferă indicii despre evoluția sistemelor planetare, despre influența radiației stelare și despre distribuția materialelor în atmosfera planetelor gazoase.

Mai mult, contrastele extreme dintre zi și noapte ar putea să fie cheia pentru a înțelege mai bine dinamica atmosferică pe planete masive, dominate de presiuni imense și de temperaturi imposibile.

O planetă fascinantă care pune în perspectivă fragilitatea Terrei

HD 189733 b este o amintire dramatică a diversității universului și a faptului că existența unei lumi stabile, temperate și prietenoase ca a noastră este, de fapt, o excepție cosmică. În timp ce pe unele planete plouă metal topit sau diamante, această descoperire adaugă în lista fenomenelor uluitoare o ploaie de sticlă proiectată cu viteze supersonice.

În mijlocul acestei realități cosmice brutale, Pământul rămâne un sanctuar improbabil, iar astronomie precum aceasta ne reamintește cât de rară este combinația de factori care permite viața.