Pentru prima dată, mai mulți copii obezi decât subponderali în lume, 1 din 10 se află în această situație gravă, arată statisticile UNICEF

Un nou raport UNICEF marchează un punct de cotitură îngrijorător: la nivel global, obezitatea în rândul copiilor și adolescenților de vârstă școlară a depășit subponderalitatea. Estimările arată că aproximativ 1 din 10 tineri cu vârste între 5 și 19 ani sunt obezi, ceea ce le crește riscul de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și alte afecțiuni pe termen lung, notează News.ro.

Schimbarea nu a apărut peste noapte. În ultimele două decenii, prevalența obezității în rândul copiilor a crescut de la circa 3% (în jurul anului 2000) la 9,4%, în timp ce ponderea celor subponderali a coborât de la aproape 13% la 9,2%. Cu alte cuvinte, malnutriția nu mai înseamnă doar lipsă de calorii, ci și excesul lor, adesea din surse ieftine și ultraprocesate.

De ce am ajuns aici

UNICEF indică drept factor major „mediul alimentar nesănătos”, dominat de produse ultraprocesate bogate în zahăr, sare și grăsimi, accesibile și agresiv promovate. Copiii și adolescenții sunt expuși constant reclamelor pentru băuturi îndulcite, snacks-uri și fast-food, iar această expunere se observă inclusiv în țări afectate de conflicte, unde publicitatea pentru alimente hipercalorice rămâne prezentă.

La aceasta se adaugă schimbări în stilul de viață: mai mult timp petrecut în fața ecranelor, mai puțină mișcare în aer liber, program fragmentat și mese luate „pe fugă”. În multe familii, tradiția mâncării gătite se diminuează, iar mesele sunt înlocuite de gustări dense energetic, dar sărace în nutrienți, care „umplu” foamea fără să susțină dezvoltarea sănătoasă.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Ce arată datele și unde este cel mai grav

Raportul se bazează pe date provenite din peste 190 de țări pentru intervalul 2000–2022, extrapolate în funcție de tendințele din ultimul deceniu. În aproape toate regiunile lumii, obezitatea a depășit subponderalitatea la copiii și adolescenții de 5–19 ani; excepțiile rămân Africa subsahariană și Asia de Sud, unde problema subponderalității încă predomină.

Există însă „puncte fierbinți” în care fenomenul este deosebit de accentuat. În unele state insulare din Pacific, aproape patru din zece copii sunt obezi, un nivel fără precedent pentru această grupă de vârstă. În același timp, și multe economii bogate se confruntă cu rate ridicate, semn că problema nu ține doar de venit, ci mai ales de structura mediului alimentar și de obiceiurile de consum.

Date îngrijorătoare despre obezitatea în rândul copiilor, într-un raport UNICEF. (Foto: iStock)

Ce recomandă UNICEF guvernelor

UNICEF cere acțiuni rapide și coordonate la nivel de politici publice. Printre măsurile propuse se numără restricționarea marketingului pentru produse nesănătoase adresat copiilor, interzicerea junk food-ului în școli și introducerea unor reguli de etichetare mai clare, ușor de înțeles de către părinți și elevi. Un alt pilon important este „reformularea” produselor – reducerea conținutului de zahăr, sare și grăsimi în alimentele frecvent consumate de copii.

De asemenea, raportul încurajează investițiile în mediul școlar: mese sănătoase în cantine, acces la apă potabilă, educație nutrițională adaptată vârstei și stimularea sportului și a mișcării zilnice. Toate acestea trebuie însoțite de monitorizare și evaluare publică a progresului, pentru ca familiile să știe ce funcționează și unde e nevoie de ajustări.

Ce înseamnă pentru familii și comunități

Pentru părinți, mesajul central este pragmatic: contează nu doar „câte” calorii mănâncă un copil, ci „din ce” provin ele. O alimentație bazată pe fructe, legume, proteine de calitate și carbohidrați complecși, cu limitarea băuturilor zaharoase și a gustărilor ultraprocesate, reduce riscurile pe termen lung și susține creșterea sănătoasă. La fel de important este ritmul: mese regulate, fără a transforma gustările hipercalorice în rutină zilnică.

Comunitățile și autoritățile locale pot susține schimbarea prin spații sigure pentru joacă și sport, piețe și programe care fac alimentele sănătoase mai accesibile, precum și prin campanii de informare care să explice pe înțelesul tuturor ce înseamnă o farfurie echilibrată. Nu în ultimul rând, școala are un rol-cheie în formarea obiceiurilor sănătoase.

O problemă globală, cu ecouri locale

Deși raportul descrie tendințe globale, direcția este relevantă pentru toate societățile: mediul alimentar se schimbă, iar copiii sunt primii afectați. Chiar dacă structura problemelor diferă de la o regiune la alta, concluzia rămâne aceeași: obezitatea infantilă nu este un eșec individual, ci rezultatul unui context care promovează opțiuni ieftine, gustoase, dar nesănătoase.

În fața unui asemenea „punct de cotitură”, soluțiile eficiente vor îmbina responsabilitatea personală cu politici publice ferme, care să facă alegerile sănătoase mai simple și mai la îndemână decât alternativa ultraprocesată. UNICEF avertizează că a amâna intervenția înseamnă costuri mai mari mai târziu – atât în sănătate, cât și în economie.