Parazitul parșiv care se ascunde în celulele umane și duce la sute de mii de decese anual – Ce planuri au cercetătorii pentru a-l opri

Entamoeba histolytica ucide până la 100.000 de oameni pe an, folosind fragmente de celule umane pentru a se ascunde de sistemul imunitar. Un nou studiu propune o strategie de combatere.

Un parazit microscopic responsabil de zeci de mii de decese anual a intrat din nou în atenția cercetătorilor, care propun acum o strategie detaliată pentru combaterea acestuia, scrie revista Popular Science.

Ce este și cum se manifestă

Entamoeba histolytica este un amoeb unicelular care pătrunde în organism prin consumul de apă sau alimente contaminate, în special în zone cu infrastructură sanitară deficitară.

Deși majoritatea celor infectați suferă doar de diaree, aproximativ 50.000–100.000 de persoane mor în fiecare an din cauza infecției care poate evolua spre distrugerea colonului, a ficatului, a plămânilor și chiar a creierului.

Timp de decenii, cercetătorii au fost nedumeriți de capacitatea acestui parazit de a evita detectarea de către sistemul imunitar.

Oamenii de știință lucrează la o soluție pentru eradicarea acestui parazit

Acum, o echipă de la Universitatea din California, Davis, condusă de microbiologul Katherine Ralston, a descoperit o strategie macabră utilizată de E. histolytica: parazitul rupe și înglobează fragmente din membranele celulelor umane atacate, folosindu-le ca o „deghizare” pentru a nu fi recunoscut de sistemul imunitar.

Două molecule specifice preluate astfel împiedică proteinele complement, un mecanism-cheie al imunității umane, să își îndeplinească rolul de apărare. Ralston studiază acest parazit de peste un deceniu.

În 2014, a descris în revista Nature fenomenul de trogocitoză, procesul prin care amoeba „mușcă” din celulele umane în loc să le înghită complet. Fragmentele rezultate sunt lăsate să se scurgă, în timp ce parazitul își continuă drumul destructiv.

Complexitatea genomică a parazitului a fost o piedică majoră în calea tratamentului. Genomul său este de cinci ori mai mare decât al bacteriei salmonella și de 2.500 de ori mai extins decât al virusului HIV.

Deși secvențierea sa a fost completată în 2005, abia în 2021 echipa a reușit să creeze o bibliotecă completă de interferență ARN (RNAi), care permite dezactivarea selectivă a celor 8.734 de gene ale parazitului.

În studiul publicat recent în Trends in Parasitology, cercetătorii propun o combinație între biblioteca RNAi și tehnologia CRISPR.

Folosind markeri fluorescenți, aceștia pot urmări comportamentul proteinelor parazitului, identificând astfel țintele cheie pentru medicamente. Scopul final: dezvoltarea unor terapii capabile să dezactiveze mecanismele de camuflare ale E. histolytica.

„Acum vedem lumina de la capătul tunelului”, afirmă coautorul Wesley Huang. Iar Ralston adaugă: „Fiecare unealtă nouă ne apropie de tratamente reale”, s-a declarat, de asemenea.