Ordonanța Trenuleț se simte la casa de marcat și se măsoară în munca la negru. Efectivele negative abia acum se simt în piață

Adoptarea „Ordonanței Trenuleț” la finalul anului 2024 a generat schimbări majore pentru sectoarele IT, construcții și agricultură. Eliminarea facilităților fiscale pentru aceste industrii produce deja efecte resimțite atât de angajatori, cât și de consumatori. De la salarii mai mici și scumpiri la raft, până la creșterea muncii la negru, impactul ordonanței devine tot mai vizibil.

Ce prevede Ordonanța Trenuleț?

Începând cu 1 ianuarie 2025, Guvernul a eliminat facilitățile fiscale pentru angajații din IT, construcții și sectorul agroalimentar. Aceste facilități includeau:

• Scutirea de impozit pe venit pentru angajații din IT și construcții.
• Reducerea contribuțiilor sociale, inclusiv partea alocată Pilonului II de pensii.
• Reducerea contribuției pentru sănătate și a contribuției pentru muncă.

Eliminarea acestor beneficii fiscale duce la aplicarea integrală a taxelor și contribuțiilor reglementate. Deși salariul minim brut în aceste sectoare a crescut (4.050 lei în agricultură și 4.582 lei în construcții), eliminarea facilităților a diminuat veniturile nete ale angajaților.

Impactul asupra pieței muncii și a costurilor

1. Creșterea muncii la negru

Patronatele din construcții și agricultură avertizează asupra unui risc crescut de muncă la negru, pe măsură ce angajatorii încearcă să reducă costurile:

Horoscopul zilei de marți, 29 aprilie 2025. Zodia care renunță la prietenii vechi

Adriana Bahmuțeanu se topește de dorul copiilor. Ce se observă în fotografiile publicate de fosta soție a lui Silviu Prigoană

• Eliminarea facilităților forțează angajatorii să majoreze salariile brute pentru a menține veniturile nete ale angajaților.
• În lipsa unor resurse financiare suficiente, mulți angajatori pot recurge la plăți neoficiale, ceea ce afectează contribuțiile la bugetul de stat.

2. Migrarea forței de muncă

Liderii din construcții atrag atenția că măsurile vor stimula migrarea forței de muncă către alte piețe:

• Lipsa salariilor competitive și a proiectelor cu predictibilitate financiară determină lucrătorii să caute oportunități mai bune în străinătate.
• Angajații din IT și agricultură, de asemenea, vor căuta locuri de muncă mai bine plătite, fie în țară, fie în afara acesteia.

3. Scumpirea produselor și serviciilor

Federația Romalimenta estimează o creștere de 10% a prețurilor produselor alimentare la raft. Motivele sunt clare:

• Angajatorii care suportă costurile suplimentare vor transfera aceste cheltuieli în prețurile finale.
• Creșterea taxelor salariale pune presiune pe bugetele companiilor din sectorul agroalimentar, determinând actualizarea prețurilor.

4. Povara pe consumatori

Într-o economie deja afectată de creșterea inflației, consumatorii sunt cei care suportă, în final, costurile noilor reglementări. Scumpirile afectează în special categoriile sociale vulnerabile, care resimt cel mai acut creșterea prețurilor alimentelor și a locuințelor.

Reacțiile patronatelor și prognoza viitorului

Patronatele consideră că aceste măsuri fiscale subminează competitivitatea unor sectoare strategice. Laurențiu Plosceanu, președintele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO), avertizează că managementul resurselor umane în construcții devine „o aventură cu final imprevizibil”. De asemenea, patronatele din IT subliniază că măsurile „lovesc stabilitatea unui sector strategic pentru economia României”.

Concluzie: Ordonanța Trenuleț a schimbat radical dinamica pieței muncii și a costurilor în România. De la creșterea muncii la negru la migrarea forței de muncă și scumpirea produselor, impactul acestor măsuri este resimțit în întreaga economie. Pentru a limita efectele negative, este necesară o strategie fiscală care să sprijine atât angajatorii, cât și angajații, fără a submina competitivitatea sectoarelor strategice