Oraşele din România care s-au golit. Aproape 80 de localităţi şi-ar putea pierde statutul

În ultimii ani, România s-a confruntat cu o scădere constantă a populației, un fenomen care începe să se resimtă tot mai acut în comunitățile urbane. Orașe odinioară prospere pierd locuitori, iar autoritățile locale se tem de efectele pe termen lung. Pe lângă pierderea capitalului uman, un alt pericol planează asupra acestor localități: acela de a-și pierde titulatura de oraș sau municipiu, ceea ce ar însemna automat o reducere semnificativă a fondurilor guvernamentale și europene.

Localități din Brașov în pragul retrogradării

Conform datelor rezultate din ultimul recensământ, aproape 80 de localități din România nu mai respectă criteriile minime pentru a fi considerate orașe sau municipii. În județul Brașov, municipiul Codlea și orașele Rupea și Predeal se află printre acestea, populația scăzută punând sub semnul întrebării statutul administrativ.

Primarul municipiului Codlea, Mihai Cîmpeanu, avertizează că o eventuală schimbare a titulaturii ar putea afecta grav bugetul local.

„Pe partea de ceea ce înseamnă fonduri europene și atragerea de fonduri nerambursabile ar exista o afectare. Vorbim din start de aproximativ opt milioane de euro, pentru că noi ca municipiu avem sigur bani prealocați, opt milioane de euro. În schimb, orașele au sumele mai mici”, a explicat edilul.

Tinerii pleacă din orașe din lipsă de locuințe și oportunități

Unul dintre principalele motive pentru care populația acestor orașe scade este lipsa ofertei imobiliare și a perspectivelor pentru tineri. Mulți aleg să se mute în localități din apropiere, unde prețurile sunt mai accesibile, sau chiar în străinătate.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

„Eu îmi știu generația mea, eu îmi știu colegii care au preferat, având ofertă imobiliară mult mai deschisă în alte localități, să își achiziționeze prin credit locuințe noi”, a adăugat primarul Cîmpeanu, explicând cum lipsa dezvoltării imobiliare din ultimii ani a contribuit la migrarea tinerilor.

La Predeal, situația este și mai gravă. Orașul de munte mai are puțin peste 4.000 de locuitori, sub pragul minim de 5.000 impus de lege pentru a păstra statutul de oraș. Mulți locuitori, precum doamna Viorica, recunosc că tinerii aleg să plece în alte orașe mai mari pentru o viață mai bună.

„Stă în Brașov, are serviciul în Predeal, dar s-a mutat pentru că sunt alte oportunități acolo. Normal că bine nu e. Din moment ce locuri de muncă nu sunt și alte posibilități…”, spune femeia, cu tristețe.

Planuri pentru repopularea localităților

Primarul din Predeal, Sorin Cioban, susține că administrația locală încearcă să redreseze situația prin proiecte de dezvoltare urbană.

„Mulți tineri au preferat, neavând perspective în orașul natal, să își caute loc de muncă în străinătate. În momentul de față există un Plan Urbanistic Zonal, acea zonă de care vorbim nefiind reglementată din punct de vedere arhitectural. Este nevoie de un PUZ și va fi un cartier cu peste 800 de apartamente, iar toți locuitorii de acolo vor fi cetățeni ai orașului Predeal”, a explicat edilul.

Un astfel de proiect ar putea atrage noi familii și ar ajuta orașul să își recâștige stabilitatea demografică, însă rămâne de văzut dacă planurile vor fi suficiente pentru a opri declinul.

Sociologii cer o reorganizare administrativă majoră

Fenomenul depopulării nu afectează doar câteva localități, ci întreaga țară. Sociologul Gelu Duminică susține că România are nevoie de o reformă administrativă profundă, care să adapteze structurile actuale la realitatea demografică.

„Din punctul meu de vedere, trebuie să vorbim despre o organizare administrativă majoră în România, pentru că dezvoltarea țării nu mai poate fi făcută cu 3.200 de unități administrative cât sunt în momentul de față. Trebuie să gândim structurile de administrare mult mai largi și mult mai eficiente pentru cetățean. Nu se va întâmpla asta totuși, pentru că politicienii nu vor să renunțe la pozițiile pe care le au”, a declarat acesta.

Pe lista orașelor care riscă să-și piardă statutul se află și Azuga, Cavnic, Borsec sau Făurei, toate confruntându-se cu același fenomen: exodul tinerilor și lipsa investițiilor care să-i țină aproape de casă.