Oraș antic egiptean, pierdut de mult timp și condus de zeița cobră, descoperit în Delta Nilului

O descoperire arheologică recentă în Delta Nilului a scos la lumină orașul antic Imet, un centru urban plin de viață, datând de aproximativ 2.400 de ani.

Orașul a fost un important nucleu spiritual dedicat zeiței cobră Wadjet, ale cărei temple au fost cândva unele dintre cele mai respectate din această zonă a Egiptului antic.

Imet se află pe situl arheologic Tell el-Fara’in (cunoscut și ca Tell Nabasha), unde primele săpături din urmă cu aproximativ două secole nu au reușit să identifice ruinele orașului, concentrându-se mai degrabă pe templul din apropiere, scrie IFLScience.

Cum au reușit oamenii de știință să facă marea descoperire

Cu ajutorul tehnologiei moderne, precum imagini satelitare de înaltă rezoluție, arheologii au putut descoperi grămezi de cărămizi de noroi ce indicau prezența unor clădiri mari.

Excavările de teren au scos la iveală o zonă dens locuită, cu case înalte, cu mai multe etaje și fundații masive, cunoscute ca „case turn”, specifice Deltei Nilului în perioada târzie a Egiptului și în era romană.

Directorul misiunii arheologice, dr. Nicky Nielsen, a declarat că prezența acestor case indică un oraș prosper, cu o infrastructură urbană complexă.

Printre descoperiri se numără urme ale vieții cotidiene, inclusiv un vas de gătit ce conținea resturi de tocăniță de pește datând din secolul al IV-lea î.e.n., o zonă pavata pentru procesarea cerealelor și ocluziuni pentru animale.

Un alt element important este un edificiu religios impresionant, sprijinit pe coloane masive de piatră, situat deasupra drumului procesional ce conducea către templul zeiței Wadjet.

Legătura dintre templul zeiței cobră și Ramses al II-lea

Templul, un simbol al devotamentului față de zeița cobră, a fost respectat de mari faraoni precum Ramses al II-lea, care l-a construit sau renovat. Totuși, odată cu cucerirea Egiptului de către Alexandru cel Mare și dominația elenistică, tradițiile religioase din Imet au suferit schimbări semnificative, iar unele dintre practicile vechi au dispărut.

Alte artefacte scoase la iveală adaugă detalii valoroase despre credințele spirituale ale locuitorilor. De exemplu, au fost găsite figurine „shabti” din faință verde, folosite în morminte pentru a prelua sarcinile grele în lumea de dincolo.

A fost descoperită inclusiv o stea mică ce îl înfățișează pe zeul Harpocrate stând pe doi crocodili, cu capul zeului Bes deasupra, probabil un talisman menit să apere împotriva bolilor.

Totodată, a fost găsit un instrument muzical ritualic numit „sistrum”, decorat cu două capete ale zeiței Hathor, protectoarea muzicii și bucuriei.

Dr. Nielsen este, de altfel, de părere că această descoperire „deschide noi perspective asupra vieții cotidiene, spiritualității și planificării urbane din Delta Nilului”.

Imet se conturează astfel ca un sit esențial pentru înțelegerea Egiptului din perioada târzie, oferind indicii prețioase despre interacțiunile culturale și religioase din acea epocă.