Oamenii de știință au descoperit o nouă armă a sistemului imunitar care ar putea duce la noi antibiotice

O descoperire revoluționară a schimbat felul în care oamenii de știință înțeleg sistemul imunitar al organismului uman. Cercetătorii din Israel au identificat o funcție necunoscută până acum a proteazomului, o structură microscopică prezentă în toate celulele corpului, capabilă să producă substanțe antimicrobiene puternice. Această descoperire ar putea deschide noi drumuri în lupta contra bacteriilor rezistente la antibiotice, scrie BBC.

Un mecanism de apărare necunoscut până acum

Proteazomul a fost până acum cunoscut drept o „stație de reciclare” a proteinelor din celule. Rolul său principal este de a descompune proteinele uzate în fragmente mai mici, care pot fi refolosite pentru a produce molecule noi. Totuși, experimentele publicate recent în jurnalul Nature au demonstrat că acest mecanism are o funcție secretă: când detectează o infecție bacteriană, proteazomul se transformă și începe să producă substanțe capabile să distrugă bacteriile.

Profesoara Yifat Merbl, de la Institutul Weizmann de Științe, una dintre autoarele studiului, a declarat că acest mecanism imun este prezent într-un mod universal în toate celulele organismului. „Aceasta este o descoperire extrem de interesantă, pentru că nu am știut niciodată că acest lucru se întâmplă. Am identificat un nou mecanism de apărare care generează o clasă complet nouă de antibiotice naturale”, a explicat cercetătoarea.

O speranță în lupta cu bacteriile rezistente

Unul dintre cele mai mari pericole medicale ale prezentului este creșterea numărului de superbacterii care au dezvoltat rezistență la antibioticele convenționale. Peste un milion de oameni mor anual din cauza infecțiilor rezistente la tratamentele disponibile.

Noua descoperire aduce speranță în acest domeniu critic, oferind o sursă complet nouă de molecule antimicrobiene produse direct în corpul uman. Cercetătorii au testat aceste substanțe atât pe culturi bacteriene în laborator, cât și pe șoareci infectați cu pneumonie și septicemie. Rezultatele obținute au fost comparabile cu cele ale unor antibiotice deja existente, indicând un potențial real pentru dezvoltarea unor noi tratamente.

O nouă direcție în cercetarea antibioticelor

Prof. Daniel Davis, imunolog și expert în biologie celulară la Imperial College London, a descris aceste rezultate ca fiind „extrem de provocatoare și foarte interesante”. El a subliniat faptul că acest mecanism reprezintă un proces necunoscut până acum, prin care celulele produc substanțe antimicrobiene în mod natural. „Este profund important și surprinzător”, a declarat profesorul.

Totuși, specialiștii avertizează că, deși descoperirea este revoluționară, mai sunt necesare studii înainte ca aceste molecule să poată fi transformate în medicamente utilizabile la scară largă. Dr. Lindsey Edwards, specialist în microbiologie la King’s College London, a explicat: „Este un veritabil tezaur pentru descoperirea de noi antibiotice. Este fascinant că aceste molecule se află deja în corpul nostru, dar abia acum avem tehnologia necesară pentru a le identifica”.

Un avantaj major al acestor antibiotice naturale este că, fiind produse deja de corpul uman, ar putea avea mai puține efecte secundare decât medicamentele sintetizate artificial. Acest lucru ar putea accelera procesul de testare și aprobare a unor noi tratamente, esențial în fața crizei globale a rezistenței la antibiotice.

Concluzie

Descoperirea acestui mecanism secret al sistemului imunitar deschide noi perspective în lupta împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice. Pe măsură ce cercetările avansează, oamenii de știință speră că acest mecanism va duce la dezvoltarea unor noi medicamente eficiente în combaterea infecțiilor. Această revelație ar putea schimba fundamental modul în care ne protejăm organismul de amenințările microbiene și ar putea revoluționa domeniul antibioticelor.