O monedă bizantină din secolul X readuce în discuție autenticitatea Giulgiului din Torino

Descoperirea unei monede bizantine care înfățișează chipul lui Iisus cu detalii similare celor de pe Giulgiul din Torino reaprinde una dintre cele mai controversate dezbateri din istoria creștinismului: este Giulgiul un fals medieval sau adevărata pânză funerară a lui Hristos?

Piesa de bronz, cunoscută sub numele de follis, a fost bătută la Constantinopol între anii 969 și 976, în timpul domniei împăraților bizantini Ioan I Tzimiskes și Vasile al II-lea, scrie The Daily Mail.

Moneda bizantină și asemănările cu Giulgiul din Torino

Portretul gravat, de doar un centimetru, prezintă o serie de trăsături care par să reproducă imaginea de pe Giulgiu: forma cruciformă a sprâncenelor și nasului, barba despicată, șuvițe lungi de păr căzând de o parte și de alta a feței și chiar două fire distincte pe partea stângă, toate vizibile și pe relicva păstrată la Torino.

Istoricul Justin Robinson, care a achiziționat moneda în 2018, consideră că asemănările nu pot fi întâmplătoare: „Este logic ca gravorii să fi folosit ca model imaginea expusă la Constantinopol în secolul al X-lea. Dacă Giulgiul ar fi fost un fals medieval creat abia în secolele XIII–XIV, nu ar fi putut exista această corespondență”.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Monedă bizantină din secolul X / Foto: Justin Robinson

Dezbaterea științifică: între datarea cu carbon și mărturiile istorice

Giulgiul din Torino a fost supus în 1988 unei analize cu carbon radioactiv, care a plasat originea pânzei între anii 1260 și 1390, ceea ce a alimentat ipoteza unui fals medieval.

Totuși, o parte a comunității științifice susține că proba testată provenea dintr-un colț al materialului reparat ulterior, zonă care a fost expusă intens la manipulare și contaminare de-a lungul secolelor.

Robinson și alți cercetători amintesc și de incendiul din 1532, care ar fi putut altera concentrațiile de carbon-14. În plus, numeroase mărturii medievale vorbesc despre prezența Giulgiului la Constantinopol încă din secolul al X-lea, ceea ce ar explica influența sa asupra artei bizantine și apariția chipului lui Iisus pe monedele vremii.

Moneda poartă și inscripții cu valoare religioasă: pe avers, lângă portret, apare mesajul „Dumnezeu cu noi”, iar pe revers, „Iisus Hristos, Regele Regilor”.

Elementele sugerează că obiectul nu era doar un mijloc de plată, ci și un instrument de propagandă spirituală și politică, menit să transmită legitimitatea divină a împăratului bizantin.

Astfel de descoperiri nu oferă o demonstrație definitivă asupra autenticității Giulgiului din Torino, dar adaugă noi argumente în favoarea ipotezei că relicva este mult mai veche decât au indicat testele din 1988.

Pentru istoria creștinismului, moneda bizantină reprezintă o piesă de legătură între tradiția religioasă și cercetările moderne, menținând vie una dintre cele mai fascinante controverse ale ultimelor secole.