O hartă arată că Rusia vrea să ajungă până la granițele României cu frontul din Ucraina. Ce s-a văzut în spatele generalului Gherasimov
Imaginile surprinse în cadrul unei reuniuni a Ministerului Apărării de la Moscova au stârnit ample discuții în presa internațională. În timp ce șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, susținea un discurs despre campania militară a Rusiei în Ucraina, pe fundal a fost vizibilă o hartă care ar sugera posibile obiective de extindere a frontului.
Harta care ridică semne de întrebare
Publicații precum Kyiv Independent și RBC Ukraine notează că documentul, analizat și de site-ul independent rusesc Agents.Media, ar indica faptul că Moscova are în vedere nu doar consolidarea controlului asupra regiunilor Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijie, ci și eventuale operațiuni în direcția Harkov și Odesa.
Jurnalistul rus Iaroslav Trofimov, corespondent al The Wall Street Journal, a fost primul care a observat detaliul. Potrivit acestuia, harta acoperă jumătate din teritoriul ucrainean și reflectă, cel mai probabil, obiectivele strategice ale armatei ruse.
De la Odesa la granița României
Pe aceeași hartă se vede o linie de separare care trece prin regiunile parțial ocupate Luhansk, Donețk, Zaporijie și Herson, continuând apoi către Mikolaiv și Odesa. Această delimitare ipotetică ajunge până la granița cu Republica Moldova și România.
Consecințele ar fi majore: cucerirea Odesei ar însemna pentru Rusia controlul asupra întregii coaste ucrainene a Mării Negre și asupra principalelor centre industriale și de transport. Totodată, frontul ar ajunge în imediata vecinătate a României, schimbând echilibrul de securitate în regiune.
Avertisment pentru România
Experta în securitate Iulia Joja, profesoară adjunctă la universitățile Georgetown și George Washington din SUA, a subliniat într-un interviu pentru HotNews importanța Ucrainei pentru securitatea României.
„Rusia nu recunoaște zone exclusive economice și alte subtilități de drept internațional, disputate, de altfel. Și încearcă să conducă exerciții militare și diferite acte de agresiune împotriva entităților care se află în această zonă, inclusiv în zona exclusivă economică a României”, a spus ea.
Potrivit acesteia, apărarea intereselor României în Marea Neagră este posibilă acum datorită rezistenței Ucrainei:
„Singurul motiv pentru care rușii ne lasă să explorăm și să exploatăm este pentru că ucrainenii i-au închis în partea estică a Mării Negre. Și asta este singura modalitate de a ne apăra în acest moment interesele. România, care nu are graniță terestră directă, încă, cu Rusia, spre deosebire de alte state de pe flancul estic, depinde în măsură mult mai mare de Ucraina.”
A map on the wall of the chief of the Russian General Staff Gerasimov — likely representing Russian military objectives in Ukraine (which encompass half the country, including Kharkiv and Odesa.) pic.twitter.com/bON2giaKwU
— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) September 1, 2025
Negocieri blocate și tensiuni internaționale
În ciuda aparentei deschideri spre pace, Rusia a transmis constant că nu renunță la ofensiva militară. Valeri Gherasimov a reiterat că Moscova va continua atacurile asupra orașelor ucrainene, chiar dacă negocierile rămân în desfășurare.
Anterior, Vladimir Putin a condiționat discuțiile de pace de cedarea unor orașe din Donețk și de renunțarea Ucrainei la planurile de aderare la NATO. Kremlinul a adus aceleași solicitări și la Istanbul, în iulie, unde rundele de discuții s-au încheiat în mai puțin de o oră.
Pe de altă parte, ideea unui „schimb de teritorii”, promovată de președintele american Donald Trump în discuții cu liderii europeni și cu Volodimir Zelenski, a fost ferm respinsă de partea ucraineană. Zelenski a reiterat pe 9 august că Ucraina nu va ceda teritoriu pentru a pune capăt războiului.
Între timp, Moscova ocupă aproximativ 4% din regiunea Harkov, în timp ce Odesa rămâne sub controlul autorităților ucrainene.